pirometrie definitie

9 definiții pentru pirometrie

PIROMETRÍE s. f. Ansamblul procedeelor folosite pentru măsurarea temperaturilor înalte. – Din fr. pyrométrie.
PIROMETRÍE s. f. Ramură a fizicii care studiază problemele legate de măsurarea temperaturilor înalte. – Din fr. pyrométrie.
PIROMETRÍE s. f. Ramură a fizicii care studiază măsurarea temperaturilor înalte cu ajutorul pirometrelor.
pirometríe (-me-tri-) s. f., art. pirometría, g.-d. pirometríi, art. pirometríei
pirometríe s. f. (sil. -tri-), art. pirometría, g.-d. pirometríi, art. pirometríei
PIROMETRÍE s.f. Ramură a fizicii care studiază măsurarea temperaturilor înalte. ♦ Totalitatea metodelor experimentale de determinare a temperaturilor înalte ale corpurilor. [Gen. -iei. / < fr. pyrométrie].
PIROMETRÍE s. f. ansamblu de procedee pentru determinarea temperaturilor înalte ale corpurilor. ◊ ramură a fizicii care studiază măsurarea acestor temperaturi. (< fr. pyrométrie)
PIROMETRÍE f. Totalitate a metodelor optice de determinare a temperaturilor înalte. [G.-D. pirometriei] /<fr. pyrométrie
PIRO- „foc, incandescență, de culoare roșie”. ◊ gr. pyr, pyros „foc” > fr. pyro-, germ. id., engl. id., it. piro- > rom. piro-. □ ~clastic (v. -clastic), adj., (despre roci) format prin depozitarea materialului expulzat în timpul exploziilor vulcanice; ~fil (v. -fil1), adj., s. m. și f., 1. adj., Care prezintă atracție pentru foc. 2. s. m., și f., Persoană care suferă de pirofilie. 3. adj., Care nu se alterează în contact cu focul. 4. adj., (Despre plante) Care preferă terenurile arse; ~fite (v. -fit), adj., s. f. pl., (plante) cu înveliș lignificat, care pot supraviețui la foc; ~fob (v. -fob), adj., s. m. și f., 1. adj., s. m. și f., (Persoană) care suferă de pirofobie. 2. adj., (Despre plante) Care evită terenurile arse sau pîrjolite; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de foc; ~gen (v. -gen1), adj., 1. Care este produs de foc. 2. Capabil să declanșeze o stare de febră; ~genetic (v. -genetic), adj., (despre combustibili solizi) la care descompunerea se face prin încălzire în absența aerului; ~geneză (v. -geneză), s. f., fenomen de producere a căldurii; ~lagnie (v. -lagnie), s. f., excitație sexuală asociată cu incendii, provocate sau contemplate; ~latrie (v. -latrie), s. f., venerare a focului de către unele populații primitive; ~latru (v. -latru), s. m., adorator al focului; ~liză (v. -liză), s. f., proces de descompunere chimică cu ajutorul temperaturilor ridicate; ~manie (v. -manie), s. f., tendință patologică de a provoca incendii; ~metalurgie (v. metal/o-, v. -urgie), s. f., procedeu de obținere a metalelor prin topirea minereurilor în cuptoare metalurgice, prin arderea combustibililor; ~metrie (v. -metrie1), s. f., 1. Disciplină care studiază măsurarea temperaturilor înalte. 2. Ansamblu de procedee utilizate pentru măsurarea temperaturilor înalte ale corpurilor; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument utilizat în metalurgie pentru măsurarea temperaturilor înalte; ~scop (v. -scop), s. n., instrument cu care se poate observa dacă o temperatură a atins un anumit grad; ~sferă (v. -sferă), s. f., strat fluid din interiorul pămîntului, avînd o temperatură foarte ridicată; ~stat (v. -stat), s. n., aparat de supraveghere și de menținere constantă a temperaturii într-o cameră de ardere a unui cuptor industrial; ~xen (v. -xen), s. m., silicat natural de fier, magneziu, calciu etc., prezent în unele roci eruptive.

pirometrie dex

Intrare: pirometrie
pirometrie substantiv feminin
  • silabisire: -tri-