pinot definitie

7 definiții pentru pinot

PINÓT, (2) pinot-uri, s. n. 1. Numele mai multor soiuri de viță-de-vie superioare de origine franceză, cultivate pentru obținerea vinului. 2. Vin produs din strugurii acestor soiuri. [Pr.: pinó] – Din fr. pinot.
PINÓT, pinoturi, s. n. Numele mai multor soiuri de viță de vie superioare de origine franceză, cultivate pentru obținerea vinului; p. ext. vin produs din strugurii acestor soiuri. [Pr.: pinó] – Din fr. pinot.
!pinót (fr.) [ot pron. o] s. n., art. pinót-ul; (sorturi, porții) pl. pinót-uri
PINÓT s.n. Varietate de struguri de viță nobilă de origine franceză, cu ciorchini mici, cilindrici. ♦ (P. ext.) Vin obținut din acești struguri. [Pron. pi-no. / < fr. pinot].
PINOT [PI-NÓ] s. n. soi de struguri de viță nobilă, de origine franceză, cu ciorchini mici, cilindrici. ◊ vin din acest soi. (< fr. pinot)
PINOT [pr.: pinó] n. 1) Varietate de viță de vie având struguri cu bobițe dese, rotunde, deseori deformate, de diferite culori. 2) Strugure al acestei varietăți de viță de vie. 3) Vin produs din acest soi de struguri. /<fr. pinot
PINOT (pinó) (cuv. fr.) s. n. P. gris = soi de viță de vie originar din Alsacia (Franța), cu ciorchini mici, cilindrici; mustul este necolorat. Produce vinuri albe superioare, demiseci sau dulci. P. noir = soi de viță de vier originar din Burgundia (Franța), cu ciorchini cilindrici, mici, bătuți și boabe negre, mărunte. Produce vinuri negre superioare.

pinot dex

Intrare: pinot
pinot substantiv neutru
  • pronunție: píno