PILOTÍNĂ, pilotine, s. f. Ambarcațiune care conduce navele ce intră sau ies dintr-un port și transportă pilotul¹ la bordul navei. – Din fr. pilotin.

PILOTÍNĂ, pilotine, s. f. Ambarcație care conduce navele ce intră sau ies dintr-un port și care aduce pilotul¹ pe aceste nave. – Din fr. pilotin.

PILOTÍNĂ, pilotine, s. f. Navă mică în serviciul unui port, folosită pentru a însoți navele care părăsesc portul sau pentru a duce piloții care conduc navele la intrarea în port sau la plecare. Pilotina... aluneca lin pe luciul apei ca o pasăre ușoară gata să-și ia zborul spre larg. BART, E. 77.

pilotínă s. f., g.-d. art. pilotínei; pl. pilotíne

pilotínă s. f., g.-d. art. pilotínei; pl. pilotíne

PILOTÍNĂ s.f. Navă mică având la bord unul sau mai mulți piloți care conduc navele la intrarea sau la ieșirea din port. [Cf. fr. pilotin].

PILOTÍNĂ s. f. navă mică ce transportă piloții¹ (2) care conduc navele la intrarea sau la ieșirea din port. (< fr. pilotin)

PILOTÍNĂ ~e f. Navă ușoară care însoțește vapoarele mari la intrarea și la ieșirea din port sau care servește la transportul piloților spre bordul navei. /<fr. pilotin

*pilotínă f., pl. e (d. pilot 1). Mar. Șalupă care conduce un bastiment mare într’un port. V. pletină.