pigment definitie

12 definiții pentru pigment

PIGMÉNT, pigmenți, s. m. 1. Substanță colorată naturală produsă de celulele plantelor și animalelor și care colorează în mod specific țesuturile sau lichidele organice ale acestora. 2. Particulă solidă, colorată, folosită în industrie pentru colorare. – Din fr. pigment.
PIGMÉNT, pigmenți, s. m. 1. Substanță colorată naturală produsă de celulele plantelor și animalelor și care colorează în mod specific țesuturile sau lichidele organice ale acestora. 2. Particulă solidă, colorată, insolubilă în mediul în care este suspendată, întrebuințată în industrie pentru colorare. – Din fr. pigment.
PIGMÉNT, pigmenți, s. m. 1. Colorant care se găsește în celulele pielii sau ale țesuturilor, pe care le colorează într-un anumit fel. Pigmenți biliari = pigmenți care se găsesc localizați în vezica biliară, ca produs al organismului animal. 2. Substanță colorantă, pulverizată, care, amestecată Cu un lichid, se întrebuințează ca vopsea. 3. Substanță colorantă întrebuințată la fabricarea cernelurilor de imprimare.
pigmént s. m., pl. pigménți
pigmént s. m., pl. pigménți
PIGMÉNT s.m. 1. Substanță care se găsește în celulele pielii și în unele țesuturi, cărora le dă o anumită culoare. ◊ Pigmenți biliari = pigmenți care sunt produși în organismul animal și se găsesc localizați în vezica biliară. 2. Substanță colorantă, de obicei minerală, pulverizată, folosită ca vopsea în amestec cu un ulei sicativ. [< fr. pigment, cf. lat. pigmentum].
PIGMÉNT1 s. m. 1. substanță organică colorată în celulele pielii și unele țesuturi. ♦ ñți biliari = pigmenți produși în organismul animal și localizați în vezica biliară. 2. pulbere minerală colorată, folosită în industria lacurilor și a vopselelor, a materialelor plastice etc. (< fr. pigment)
PIGMENT2(O)- elem. „pigment”. (< fr. pigment/o/-, cf. lat. pigmentum, culoare)
PIGMÉNT ~ți m. 1) biol. Substanță organică colorantă produsă de unele țesuturi animale sau vegetale. 2) chim. Substanță colorantă minerală întrebuințată în industria vopselelor și a lacurilor. /<fr. pigment
pigment n. materie colorantă a pielii.
*pigmént n., pl. e (lat. pigmentum, d. pingere, a picta). Materia colorantă a țesuturilor corpuluĭ și maĭ ales a peliĭ oamenilor și animalelor.
PIGMÉNT (› fr.; lat. pigmentum „culoare pentru pictură”) s. m. 1. Substanță organică colorantă prezentă în organism, sintetizată în unele celule și țesuturi. ◊ Pigmenți biliari = substanțe colorate prezente în bilă1, rezultate din degradarea hemoglobinei (ex. bilirubina, biliverdina etc.). În mod normal sunt prezenți în plasmă, urină și materii fecale. 2. Pigmenți asimilatori = ansamblul p. prezenți în celulele plantelor, care intervin în procesul de fotosinteză. Se disting p. clorofilieni, carotenoizi și ficobilinici. 3. P. melanic v. melamină. 4. Substanță colorată, solidă (organică sau anorganică), pulverizată, insolubilă în mediul în care este suspendată, folosită pentru colorare în industria lacurilor și vopselelor, a materialelor plastice etc.

pigment dex

Intrare: pigment
pigment substantiv masculin