pietrărie definitie

8 definiții pentru pietrărie

PIETRĂRÍE1, pietrării, s. f. 1. Carieră de piatră. 2. Grămadă, morman de pietre; loc pietros. 3. (Rar) Mulțime de pietre prețioase. – Piatră + suf. -ărie.
PIETRĂRÍE2, pietrării, s. f. Meseria pietrarului (1). – Pietrar + suf. -ie.
PIETRĂRÍE1, pietrării, s. f. 1. Carieră de piatră. 2. Grămadă, morman de pietre; loc pietros. 3. (Rar) Mulțime de pietre prețioase. – Piatră + suf. -ărie.
PIETRĂRÍE2, pietrării, s. f. Meseria pietrarului (1). – Pietrar + suf. -ie.
PIETRĂRÍE, pietrării, s. f. 1. Carieră de piatră. Un șuier din frunză se auzi dinspre pietrărie. [Maria] oftă! Așa șuiera și băiatul ei, cînd venea seara ostenit de la cărat piatră. La TDRG. 2. (Cu sens colectiv) Grămadă, morman de pietre. înainte de a te coborî spre acea taină în care stă încuiat trecutul, îți rămîne în stînga drumului o îmbulzeală de moluzuri, după aceea pietrării risipite. SADOVEANU, O. L. 13. 3. Meseria pietrarului. 4. (Rar; cu sens colectiv) Piatră prețioasă. Împăratul, în podoabele crăiești, rezemat pe toiagul cu scumpeturi de pietrărie, îl aștepta cu inima deschisă. DELAVRANCEA, S. 100.
pietrăríe (pie-tră-) s. f., art. pietrăría, g.-d. art. pietrăríei; (cariere, grămezi) pl. pietrăríi, art. pietrăríile
pietrăríe (carieră, grămadă de pietre, meserie) s. f. (sil. -tră-), art. pietrăría, g.-d. art. pietrăríei; (cariere, grămezi) pl. pietrăríi, art. pietrăríile
PIETRĂRÍE ~i f. 1) Loc de unde se extrage piatra; carieră de piatră. 2) Teren cu multă piatră. [G.-D. pietrăriei] /piatră + suf. ~ărie

pietrărie dex

Intrare: pietrărie
pietrărie substantiv feminin
  • silabisire: pie-tră-