picric definitie

10 definiții pentru picric

PÍCRIC adj. (În sintagma) Acid picric = acid coroziv și toxic, sub formă de cristale galbene, fără miros și cu gust amar, folosit ca exploziv, la prepararea unor substanțe colorante etc. – Din fr. picrique.
PÍCRIC adj. (În sintagma) Acid picric = acid corosiv și toxic, sub formă de cristale galbene, fără miros și cu gust amar, folosit ca exploziv, la prepararea unor substanțe colorante etc. – Din fr. picrique.
PÍCRIC adj. m. (în expr.) Acid picric = acid foarte corosiv, sub formă de cristale de culoare galben-deschisă, toxic, fără miros și cu gust amar, folosit la prepararea unor substanțe colorante, la tratarea rănilor provocate de arsuri și ca exploziv.
pícric (pi-cric) adj. m.
pícric adj. m. (sil. -cric)
PÍCRIC adj.m. Acid picric = acid puternic corosiv, cristalizat, toxic, cu gust amar și inodor; trinitrofenol. [< fr. picrique, cf. gr. pikros – amar].
PÍCRIC adj. acid ~ = compus organic cristalizat, galben, cu gust amar, toxic și exploziv, prin acțiunea acidului nitric asupra fenolului; trinitrofenol. (< fr. picrique)
PÍCRIC adj.: Acid picric acid toxic și corosiv, solid, inodor, folosit ca detonant și în industria coloranților; trinitrofenol. /<fr. pricrique
*pícric, -ă adj. (d. vgr. pikrós, amar). Chim. Se zice despre un acid care se obține pin acțiunea aciduluĭ nitric asupra indiguluĭ, aloiĭ, benjoinuluĭ ș. a. – Acidu picric se prepară în industrie amestecînd fenolu cu nitru. Se întrebuințează în medicină la potolit durerile cauzate de arsură și în industrie la văpsit matasa în galben. Încălzit subit, pocnește.
PICRÍC (< fr.; {s} gr. pikros „amar”) adj. Acid ~ = compus organic cristalizat, galben, cu gust amar, toxic și exploziv; trinitrofenol. Folosit în industria farmaceutică drept colorant și explozibil. Preparat (1841) de către Auguste Laurent din fenil și acid azotic.

picric dex

Intrare: picric
picric adjectiv
  • silabisire: -cric