picnostil definitie

5 definiții pentru picnostil

!picnostíl (-nos-til/-no-stil) s. n., pl. picnostíluri
picnostíl s. n. (sil. mf. -stil), pl. picnostíluri
PICNOSTÍL s.n. (Arhit.) Sistem de intercolonament la care intervalul dintre coloane este egal cu 1½ din diametrul coloanei; (p. ext.) templu sau edificiu cu coloanele astfel așezate. [< fr. pycnostyle, cf. gr. pyknos – dens, stylos – coloană].
PICNOSTÍL s. n. intercolonament la care intervalul dintre coloane este egal cu 1 și 1/2 din diametrul coloanei; (p. ext.) templu, edificiu cu asemenea coloane. (< fr. pycnostyle)
PICNO- „densitate, frecvență; dens, larg”. ◊ gr. pyknos „gros, dens” > fr. pycno- și pykno-, germ. pykno-, engl. pycno-, it. picno- > rom. picno-. □ ~carp (v. -carp), adj., cu fructe dese; ~clad (v. -clad), adj., cu ramuri dese și groase; ~fil (v. -fil2), adj., cu frunze dense; ~fori (v. -for), s. m. pl., filamente fertile care căptușesc peretele intern al picnidiei și poartă picnosporii; ~lepsie (v. -lepsie), s. f., formă de epilepsie întîlnită la copii, manifestată prin pierderi bruște, scurte și frecvente ale conștiinței; ~leptic (v. -leptic), adj., referitor la picnolepsie; ~metrie (v. -metrie1), s. f., tehnică de măsurare a densităților; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument pentru determinarea densității lichidelor sau solidelor; ~morf (v. -morf), adj., (despre un tip constituțional) cu trunchiul gros și cu membrele subțiri; ~spori (v. -spor), s. m. pl., tip de spori ai ciupercilor, formați în picnidii; ~stil (v. -stil), s. n., sistem de intercolonament la care intervalul care separă coloanele are o dată și jumătate din diametrul coloanei; ~stromă (v. -stromă), s. f., structură vegetativă formată din filamente miceliene, în care sînt cufundate picnidiile.

picnostil dex

Intrare: picnostil
picnostil substantiv neutru
  • silabisire: -stil