pianistic definitie

8 definiții pentru pianistic

PIANÍSTIC, -Ă, pianistici, -ce, adj. Care ține de pian (1), privitor la pian; propriu, caracteristic pianului sau artei interpretative la pian; ca la pian. – Din fr. pianistique.
PIANÍSTIC, -Ă, pianistici, -ce, adj. Care ține de pian (1), privitor la pian; propriu, caracteristic pianului sau artei interpretative la pian; ca la pian. – Din fr. pianistique.
PIANÍSTIC, -Ă, pianistici, -e, adj. Referitor la pian; propriu pianului. Operă pianistică.
pianístic (pi-a-) adj. m., pl. pianístici; f. pianístică, pl. pianístice
pianístic adj. m. (sil. pi-a-), pl. pianístici; f. sg. pianístică, pl. pianístice
PIANÍSTIC, -Ă adj. Referitor la pian, propriu pianului. [Pron. pia-. / cf. fr. pianistique, it. pianistico].
PIANÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la pian1. II. s. f. atitudine, ansamblu de mișcări ale unui pianist. (< fr. pianistique, it. pianistico, /II/ pianistica)
PIANÍSTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care ține de interpretarea la pian. Muzică ~că. 2) Care ține de pian; propriu pianului. /<fr. pianistique

pianistic dex

Intrare: pianistic
pianistic adjectiv
  • silabisire: pi-a-