pestelcă definitie

12 definiții pentru pestelcă

PESTÉLCĂ, pestelci, s. f. 1. (Pop.) Șorț de pânză sau de postav pe care-l poartă femeile peste rochie și care, uneori, este purtat și de bărbați; spec. fota dinainte; p. gener. fotă. 2. Bucată de pânză dreptunghiulară prinsă cu o latură de verga unei corăbii, care servește la păstrarea la adăpost a burții velei, când aceasta este strânsă. – Din bg. prestilka.
PESTÉLCĂ, pestelci, s. f. 1. (Pop.) Șorț de pânză sau de postav pe care-l poartă femeile peste rochie și care, uneori, este purtat și de bărbați; spec. fota dinainte; p. gener. fotă. 2. Bucată de pânză dreptunghiulară prinsă cu o latură de verga unei corăbii, care servește la păstrarea la adăpost a burții velei, când aceasta este strânsă. – Din bg. prestilka.
PESTÉLCĂ, pestelci, s. f. (Mold.) Șorț de pînză sau de postav pe care-l pun femeile peste rochie; se poartă mai rar și de către bărbați. [Iorgu Vasiliu] cu mini cam scurte și groase își potrivi împrejurul pîntecelui pestelca albastră. SADOVEANU, B. 177. Mama Ilinca se bocea înăbușit cu pestelca la ochi. BUJOR, S. 32. Casandra scoate de supt pestelcă o hîrtie, o pune pe masă și o desface. DUNĂREANU, CH. 106.
pestélcă (pop.) s. f., g.-d. art. pestélcii; pl. pestélci
pestélcă s. f., g.-d. art. pestélcii; pl. pestélci
PESTÉLCĂ s. v. catrință, fotă, șorț.
pestélcă (pestélci), s. f. – Șorț. – Var. înv. prostelcă. Bg. prĕstilka, sb. prostirka (Cihac, II, 296; Tiktin; Conev 84), din sl. prĕstilati, prostirati „a întinde”, cf. prostire și ngr. προστέλϰα.
PESTÉLCĂ ~ci f. pop. Obiect de îmbrăcăminte purtat dinainte peste haine (pentru a le proteja în timpul lucrului sau ca podoabă suplimentară); șorț. /<bulg. prestilka
pestélcă, pestélci, s.f. (reg.) nume de pește.
pestelcă f. șorțul sau fota dinainte a țărancelor (în Mold. și peste Olt). [Și prestelcă = bulg. PRESTILKŬ].
pestélcă (est), prostélcă (vechĭ) și prestélcă (Olt.) f., pl. ĭ (bg. prĭestilka, pestelcă; sîrb. prostirka, covor, așternut; ceh. predstĭerka, camizolă, d. vsl. prĭestirati, prĭestilati, prostrĭeti, prostirati, a așterne; ngr. brostela [după embrós, înainte]. V. prostire). Șorț, bucată de pînză saŭ de pele care se poartă încinsă înainte ca să ferească haĭnele de murdărie. (În Olt. înseamnă „zavelcă”). – În Munt. est și pistelcă. V. păstură 2 și fotă.
pestelcă s. v. CATRINȚĂ. FOTĂ. ȘORȚ.

pestelcă dex

Intrare: pestelcă
pestelcă substantiv feminin