PERVERSIÚNE, perversiuni, s. f. Perversitate. ◊ Perversiune sexuală = act nefiresc legat de viața sexuală. [Pr.: -si-u-] – Din fr. perversion.

PERVERSIÚNE, perversiuni, s. f. Perversitate. [Pr.: -si-u-] – Din fr. perversion.

PERVERSIÚNE, perversiuni, s. f. Perversitate, pervertire. Perversiune sexuală.

perversiúne (-si-u-) s. f., g.-d. art. perversiúnii; pl. perversiúni

perversiúne s. f. versiune

PERVERSIÚNE s. v. corupție.

PERVERSIÚNE s.f. Perversitate. [Pron. -si-u-. / cf. fr. perversion, lat. perversio].

PERVERSIÚNE s. f. deviere până la patologic a unor tendințe sau instincte datorită unor tulburări psihice; perversitate. ♦ ~ sexuală = săvârșirea de acte nefirești în legătură cu viața sexuală. (< fr. perversion, lat. perversio)

PERVERSIÚNE ~i f. v. PERVERSITATE. ◊ ~ sexuală săvârșire de acte nefirești în viața sexuală. [Sil. -si-u-] /<fr. perversion

perversiune f. 1. schimbare din bine în rău; 2. Med. turburare.

*perversiúne f. (lat. pervérsio, -ónis. V. a-versiune). Acțiunea de a perverti: perversiunea obiceĭurilor. Med. Alterarea uneĭ funcțiunĭ normale: perversiunea gustuluĭ.

PERVERSIUNE s. corupție, decadență, decădere, depravare, desfrînare, desfrîu, destrăbălare, dezmăț, imoralitate, perdiție, perversitate, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu, (rar) deșănțare, (înv.) aselghiiciune, aselghie, desfătare, preacurvie, preacurvire, preaiubire, (fig.) descompunere, putreziciune, (rar fig.) putrefacție, (înv. fig.) putrejune. (Starea de ~ din înalta societate.)