pertinență definitie

9 definiții pentru pertinență

PERTINÉNȚĂ s. f. Însușirea de a fi pertinent, caracterul a ceea ce este pertinent. – Din fr. pertinence.
PERTINÉNȚĂ s. f. (Livr.) Însușirea de a fi pertinent, caracterul a ceea ce este pertinent. – Din fr. pertinence.
pertinénță s. f., g.-d. art. pertinénței
pertinénță s. f., g.-d. art. pertinénței
PERTINÉNȚĂ s.f. (Liv.) Caracterul a ceea ce este pertinent. [< fr. pertinence].
PERTINÉNȚĂ s. f. caracterul a ceea ce este pertinent. (< fr. pertinence)
PERTINÉNȚĂ f. Caracter pertinent. /<fr. pertinence, lat. pertinentae
*pertinénță f., pl. e (lat. pertinentia). Calitatea de a fi pertinent, de a se raporta la un lucru (relațiune).
PERTINÉNȚĂ s. f. (< fr. pertinence): caracter al unui element lingvistic, grație căruia se poate pune în evidență funcția sa de comunicare.

pertinență dex

Intrare: pertinență
pertinență substantiv feminin