peron definitie

14 definiții pentru peron

PERÓN, peroane, s. n. 1. Platformă (acoperită sau descoperită) amenajată într-o stație de cale ferată, de-a lungul liniilor, pentru a ușura urcarea și coborârea călătorilor. 2. Platformă situată în fața intrării principale a unei clădiri. – Din fr. perron.
PERÓN, peroane, s. n. 1. Platformă (acoperită sau descoperită) amenajată într-o stație de cale ferată, de-a lungul liniilor, pentru a ușura urcarea și coborârea călătorilor. 2. Platformă situată în fața intrării principale a unei clădiri. – Din fr. perron.
PERÓN, peroane, s. n. 1. Platformă amenajată în fața unei gări, între liniile de cale ferată, pentru a ușura urcarea și coborîrea călătorilor din trenuri. Pe peron, dinspre stînga, se vede prin fereastră Ichim. SEBASTIAN, T. 197. Glasurile oamenilor ce coborau din vagoane și ale celor ce-i așteptau pe peron umpleau cuprinsul gării cu un zgomot aspru. REBREANU, R. I 16. A sărit în două salturi pînă la marginea peronului. POPA, V. 214. 2. Platformă (la oarecare înălțime) în fața intrării principale a unor clădiri mai mari, avînd, pentru acces, cîteva rînduri de trepte. O ajutase să coboare pe treptele peronului de la conac. DUMITRIU, N. 82. E o clădire cu două caturi, in mijloc cu un peron ca o terasă. CAMIL PETRESCU, O. II 240.
perón s. n., pl. peroáne
perón s. n., pl. peroáne
PERÓN s. scară. (Trăsura a tras la ~.)
PERÓN s.n. 1. Platformă special amenajată în gări (între linii) pentru urcarea și coborârea pasagerilor din vagoanele trenurilor. 2. Platformă cu câteva trepte situată înaintea intrării principale a unei clădiri mari. [< fr. perron].
PERÓN s. n. 1. platformă în gări pe porțiunea de oprire a trenurilor pentru urcarea și coborârea pasagerilor din vagoane. 2. platformă cu câteva trepte, înaintea intrării principale a unei clădiri mari. (< fr. perron)
PERÓN ~oáne n. 1) Platformă într-o gară, situată de-a lungul căii ferate și servind la înlesnirea urcării și coborârii pasagerilor din vagoane. 2) Platformă, de obicei acoperită, situată în fața intrării principale a unei clădiri. /<fr. perron
peron n. trotuar la gara unei căi ferate (= fr. perron).
*perón n., pl. oane (fr. perron, d. pierre, peatră). Trotuar lat în fața uneĭ gărĭ. Pin ext. Platformă la vagon.
PERON s. scară. (Trăsura a tras la ~.)
MARTÍNEZ DE PERÓN [martínes], María Estela Isabelita (n. 1931), om politic argentinian. Soția președintelui Argentinei, Juan Domingo Perón. Președintă a Consiliului Național al Partidului Justițialist (1974-1985) și a Republicii Argentina (1974-sept. 1975 și oct. 1975-1976). Înlăturată printr-o lovitură de stat.
PERÓN 1. Juan Domingo P. (1895-1974), ofițer și om politic argentinian. Lider al Partidului Justițialist. Președinte al Argentinei (1946-1955, 1973-1974). Adept al unei a trei căi între socialism și capitalism, a fost promotorul unor reforme politice (votul pentru femei) și economice (naționalizarea căilor ferate și a unora dintre marile industrii), care i-au adus o popularitate imensă. Opoziția față de biserică și divergențele cu armata au dus la lovitura de stat militară (1955), care l-a înlăturat de la putere; s-a exilat în Spania (1955-1973). 2. Eva Duarte P. (cunoscută și sub numele de Evita) (1919-1952), actriță, a doua soție a lui P. (1). Colaboratoare a soțului său în probleme sociale. Foarte populară, s-a consacrat apărării și ocrotirii oamenilor săraci. A refuzat postul de vicepreședinte al republicii. 3. Maria Estela Martínez de P. v. Martínez de Perón.

peron dex

Intrare: peron
peron substantiv neutru