permian definitie

12 definiții pentru permian

PERMIÁN, -Ă, permieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Ultima perioadă a erei paleozoice. 2. Adj. Care ține de permian (1), care se referă la permian, caracteristic permianului. [Pr.: -mi-an] – Din fr. permien.
PERMIÁN, -Ă, permieni, -e, s. n., adj. 1. S. n. Ultima perioadă a erei paleozoice. 2. Adj. Care ține de permian (1), care se referă la permian, caracteristic permianului. [Pr.: -mi-an] – Din fr. permien.
PERMIÁN s. n. A cincea epocă a erei paleozoice.
permián1 (-mi-an) adj. m., pl. permiéni (-mi-eni); f. permiánă, pl. permiéne
permián2 (-mi-an) s. n.
permián adj. m. (sil. -mi-an), pl. permiéni (sil. -mi-eni); f. sg. permiánă, pl. permiéne
permián s. n. (sil. -mi-an)
PERMIÁN s.n. (Geol.) Ultima perioadă (sistem) a paleozoicului. // adj. Care aparține acestei perioade. [Pron. -mi-an. / < fr. permien, cf. Perm – regiune din vestul munților Ural].
PERMIÁN, -Ă adj., s. n. (din) ultima perioadă a paleozoicului. (< fr. permien)
PERMIÁN1 n. Ultima perioadă a erei paleozoice. [Sil. -mi-an] /<fr. permien
PERMIÁN2 ~ă (~i, ~e) Care ține de ultima perioadă a erei paleozoice; propriu acestei perioade. [Sil. -mi-an] /<fr. permien
PERMIÁN (de la n. pr. Perm, oraș în Rusia), ultima perioadă (serie) a Paleozoicului, care a durat c. 40 de milioane de ani (între c. 286 și 145 mil. ani), caracterizată prin dispariția trilobiților, dezvoltarea gimnospermelor și declinul criptogamelor vasculare; sunt frecvente unele foraminifere, briozoare, brahiopode, unele crustacee, stegocefalii, unele reptile etc. Mișcări tectonice intense (ultimele fose ale cutărilor hercinice) și vaste regresiuni marine. Printre depozitele sedimentare larg răspândite se numără cărbunii, sarea, gresia roșie.

permian dex

Intrare: permian
permian adjectiv substantiv neutru
  • silabisire: -mi-an