periost definitie

10 definiții pentru periost

PERIÓST, periosturi, s. n. Membrană conjunctiv-fibroasă care învelește osul. [Pr.: -ri-ost] – Din fr. périoste.
PERIÓST, periosturi, s. n. Membrană conjunctiv-fibroasă care învelește osul. [Pr.: -ri-ost] – Din fr. périoste.
PERIÓST s. n. sg. Țesut fibros care învelește osul. Periostul este agentul activ în formarea continuă a noii materii osoase. ANATOMIA 139. – Pronunțat: -ri-ost.
perióst (-ri-ost) s. n., pl. periósturi
perióst s. n. (sil. -ri-ost), pl. periósturi
PERIÓST s.n. Țesut fibros care acoperă osul. ◊ Periost alveolar = țesutul fibros dintre alveola dentară și rădăcina dintelui. [Pron. -ri-ost. / < fr. périoste, gr. periosteon < peri – în jur, osteon – os].
PERIÓST s. n. membrană conjunctiv-fibroasă care acoperă osul. ♦ ~ alveolar = țesut fibros dintre alveola dentară și rădăcina dintelui. (< fr. périoste, gr. periosteon)
PERIÓST ~uri n. anat. Înveliș extern al oaselor. [Sil. -ri-ost] /<fr. périoste
*perióst n., pl. urĭ (vgr. periósteon, d. peri, în prejur, și ostéon, os). Anat. Membrana fibroasă care acopere osu.
PERIÓST (< fr.; {s} peri- + gr. osteon „os”) s. n. (ANAT.) Membrană conjunctiv-fibroasă alburie care învelește osul, cu excepția părților acoperite de cartilaj; se unește cu osul prin numeroase fascicule de fibre colagene și vase sangvine; de p. se fixează mușchii, ligamentele și fasciculele tendinoase. La nivelul p. se realizează creșterea în grosime a osului și formarea calusului. după fractură. ♦ P. alveolar = periost care fixează rădăcina dintelui în alveolă.

periost dex

Intrare: periost
periost substantiv neutru
  • silabisire: -ri-ost