perinoc definitie

10 definiții pentru perinoc

PERINÓC, perinoace, s. n. Bucată de lemn fixată deasupra osiei carului sau a căruței, pe care se sprijină dricul. – Din rus. perenoga.
PERINÓC, perinoace, s. n. Bucată de lemn fixată deasupra osiei carului sau a căruței, pe care se sprijină dricul. – Din rus. perenoga.
PERINÓC, perinoace, s. n. Bucată de lemn așezată deasupra osiei, pe care se sprijină dricul; scaun. Din lemnul de carpen se fac osii, perinoace. La TDRG. Păcornițele colbăite atîrnau pe sub perinoacele de dinapoi, aninate de osii cu cîrlige de fier. HOGAȘ, DR. 284.
perinóc s. n., pl. perinoáce
perinóc s. n., pl. perinoáce
PERINÓC s. (TEHN.) 1. gresie, (reg.) baargic, masă, scăunaș, scaunul de dinainte. (~ la căruță.) 2. (reg.) căpătâi. (~ la grindeiul plugului.) 3. (reg.) pernă. (~ la broasca de la roata morii.)
PERINÓC ~oáce n. Bucată de lemn care se fixează deasupra osiei pentru a susține dricul carului. /<rus. perenoga
perinoc n. Mold. 1. perna dela roata morii; 2. bucată groasă de lemn în care sunt vârîte capetele dricurilor carului. [Derivat din perină].
perinóc și -óg n., pl. oace, oage (rus. perinók, dim. d. perina, pernă. V. pernă). Bucata de lemn pe care se sprijină caru în ainte de a atinge osia (lemnu de deasupra osiiĭ). – Și pern-.
PERINOC s. (TEHN.) 1. gresie, (reg.) baargic, masă, scăunaș, scaunul de dinainte. (~ la căruță.) 2. (reg.) căpătîi. (~ la grindeiul plugului.) 3. (reg.) pernă. (~ la broasca de la roata morii.)

perinoc dex

Intrare: perinoc
perinoc substantiv neutru