PERICLÍN, periclinuri, s. n. 1. (Bot.) Totalitatea frunzelor sau bracteelor care formează involucrul florilor din familia compozeelor. 2. (Geol.) Zonă de apropiere și de unire a formațiunilor geologice de pe cele două flancuri ale cutelor. – Din fr. péricline.

PERICLÍN, periclinuri, s. n. 1. (Bot.) Totalitatea frunzelor sau bracteelor care formează involucrul florilor din familia compozeelor. 2. (Geol.) Zonă de apropiere și de unire a formațiunilor geologice de pe cele două flancuri ale cutelor. – Din fr. péricline.

periclín s. n., pl. periclínuri

PERICLÍN s.n. 1. (Bot.) Totalitatea frunzelor sau bracteelor care formează involucrul florilor din familia compozeelor. 2. (Geol.) Zonă în care formațiunile geologice de pe cele două flancuri ale unei cute se apropie și se unesc. [< fr. péricline].

PERICLÍN s. n. 1. totalitatea frunzelor sau bracteelor care formează involucrul florilor din familia compozeelor. 2. zonă în care formațiunile geologice de pe cele două flancuri ale unei cute se apropie și se unesc. (< fr. péricline)