perciunat definitie

2 intrări

11 definiții pentru perciunat

PERCIUNÁT, -Ă, perciunați, -te, adj. Care poartă perciuni, cu perciuni. – Din perciune.
PERCIUNÁT, -Ă, perciunați, -te, adj. Care poartă perciuni, cu perciuni. – Din perciune.
PERCIUNÁT, -Ă, perciunați, -te, adj. Care are sau poartă perciuni.
perciunát adj. m., pl. perciunáți; f. perciunátă, pl. perciunáte
perciunát adj. m., pl. perciunáți; f. sg. perciunátă, pl. perciunáte
PERCIUNÁT adj. (rar) perciunos. (Om ~.)
perciuná, perciunéz, vb. I (reg.; despre vârful cuielor) a îndoi după strângerea scândurei; a împerciuna.
perciunat a. și m. 1. care poartă perciuni; 2. fam. (ironic) evreu bigot.
percĭunát, -ă adj. (d. percĭun). Iron. Care poartă percĭunĭ (Jidan). Subst. Un percĭunat, un Jidan.
percĭunéz v. tr. (turc. perčin, acțiunea de a percĭuna). Est. Îndoĭ (ca să nu maĭ ĭasă) capătu unuĭ piron care a străpuns lemnu. – Și împ-.
PERCIUNAT adj. (rar) perciunos. (Om ~.)

perciunat dex

Intrare: perciunat
perciunat adjectiv
Intrare: perciuna
perciuna verb grupa I conjugarea a II-a