24 definiții pentru percepere
PERCÉPE, percép,
vb. III.
Tranz. 1. A sesiza ceva cu ajutorul simțurilor și al gândirii, prin reflectare nemijlocită;
p. ext. a înțelege, a pricepe.
2. A încasa un impozit sau o taxă oficială. – Din
lat. percipere (după pricepe).
PERCÉPERE, perceperi,
s. f. Acțiunea de a percepe și rezultatul ei. –
V. percepe. PERCÉPE, percép,
vb. III.
Tranz. 1. A sesiza ceva cu ajutorul simțurilor și al gândirii, prin reflectare nemijlocită;
p. ext. a înțelege, a pricepe.
2. A încasa un impozit sau o taxă oficială. – Din
lat. percipere (după pricepe).
PERCÉPERE, perceperi,
s. f. Acțiunea de a percepe și rezultatul ei. –
V. percepe. PERCÉPE2, percép,
vb. III.
Tranz.(Cu privire la impozite sau taxe) A încasa.
PERCÉPE1, percép,
vb. III.
Tranz. A reflecta în mod nemijlocit cu ajutorul simțurilor obiectele și fenomenele lumii înconjurătoare. Ne putem închipui un om, care să fi ajuns la cele mai înalte margini ale cugetării abstracte și totuși să păstreze însușirea de a percepe trandafirul cu toată frumusețea lui, cu toate caracterele lui concrete și individuale. GHEREA ST. CR. I 223.
PERCEPÉRE1 s. f. Faptul de
a percepe1; percepție1. Trebuie să vedem ce e actul perceperii, ce e percepția din punctul de vedere al psihologiei moderne. GHEREA, ST. CR. III 230.
PERCEPÉRE2 s. f. Încasare a unui impozit sau a unei taxe oficiale.
percépe (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. percép, 1
pl. percépem;
conj. prez. 3 să perceápă;
ger. percepấnd;
part. percepút
percépere s. f.,
g.-d. art. percéperii;
pl. percéperi
percépe vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. percép, imperf. 3 sg. percepeá, 1 pl. percépem; conj. prez. 3 sg. și pl. perceápă; part. percepút percépere s. f., g.-d. art. percéperii, pl. percéperi PERCÉPE vb. I. 1. a simți. (~ un miros plăcut.) 2. a înregistra. (~ toate senzațiile comune.) 3. v. distinge. 4. v. observa. 5. v. înțelege. II. a încasa, a strânge. (A ~ impozitele.) PERCÉPERE s. I. 1. v. distingere. 2. v. înțelegere. II. încasare, strângere, strâns. (~ taxelor.) PERCÉPE vb. III. tr.
1. A încasa (un impozit, o taxă etc.).
2. A sesiza cu ajutorul simțurilor și al gândirii, prin reflectare nemijlocită, obiectele și fenomenele din realitatea înconjurătoare; a simți. [P.i. percép, conj. 3 -eapă. / < lat. percipere, cf. it. percepire, fr. percevoir].
PERCÉPERE s.f. Acțiunea de a percepe; percepție (
I). [< percepe].
PERCÉPE vb. tr. 1. a încasa (un impozit, o taxă). 2. a sesiza cu ajutorul simțurilor și al gândirii, obiectele și fenomenele lumii înconjurătoare. (< lat. percipere)
percépe (percép, percepút), vb. –
1. A simți. –
2. A încasa, a primi.
Lat. percipere (
sec. XIX), dubletul
neol. al lui pricepe. –
Der. (din
fr.) perceptibil,
adj.; imperceptibil,
adj.; perceptibilitate,
s. f.; imperceptibilitate,
s. f.; perceptiv,
adj.; percepțiune,
s. f.; percepție,
s. f. (oficiu pentru impozite); perceptor,
s. m. A PERCÉPE1 percép tranz. (obiecte și fenomene din lumea înconjurătoare) A cunoaște prin mijlocirea organelor de simț și prin reflectarea în conștiință; a sesiza prin simțuri și cu ajutorul gândirii. Urechea omului nu ~ ultrasunetele. /<lat. percipere A PERCÉPE2 percép tranz. (impozite, taxe, sume de bani etc.) A primi în calitate de contribuție sau de amendă (de la persoane sau întreprinderi). /<lat. percipere percepe v.
1. a primi impresiunea obiectelor, sensațiunea ce ele cauzează: urechea percepe sonurile;
2. a ridica și strânge impozitele.
*percép, -cepút, a
-cépe v. tr. (lat. percipere, de unde vine și pricep, cu care se conjugă la fel). Rîdic, strîng, adun, încasez o taxă, un impozit. Fig. Aud, simt, prind: urechea percepe sunetele.
PERCEPE vb. I. 1. a simți. (~ un miros plăcut.) 2. a înregistra. (~ toate senzațiile comune.) 3. a desluși, a distinge, (rar) a pricepe. (Se făcuse ziuă și ~ bine obiectele.) 4. a observa, a remarca, a reține, a sesiza, a vedea, a zări, (înv.) a privi. (N-ai ~ nici o schimbare?) 5. a înțelege, a pricepe, a sesiza, (fig.) a pătrunde. (A ~ sensul celor citite.) II. a încasa, a strînge. (A ~ impozitele.) PERCEPERE s. I. 1. deslușire. (~ obiectelor.) 2. înțelegere, pricepere, sesizare, (înv.) pricepătură, știutură. (~ situației.) II. încasare, strîngere, strîns. (~ taxelor.) Percepere dex online | sinonim
Percepere definitie
Intrare: percepe
percepe verb grupa a III-a conjugarea a IX-a
Intrare: percepere
percepere substantiv feminin