PENEPLÉNĂ, peneplene, s. f. Suprafață de teren plană sau ușor ondulată, care rezultă prin eroziunea și prin transportarea materialului dintr-o regiune. – Din fr. pénéplaine.

PENEPLÉNĂ, peneplene, s. f. Suprafață de teren plană sau ușor ondulată, care rezultă prin eroziunea și prin transportarea materialului dintr-o regiune. – Din fr. pénéplaine.

peneplénă (-ne-ple-) s. f., g.-d. art. peneplénei; pl. penepléne

peneplénă s. f. (sil. -ple-), g.-d. art. peneplénei; pl. penepléne

PENEPLÉNĂ s.f. Suprafață plană sau ușor ondulată, care rezultă din eroziunea fluvială a unui teren muntos. [< fr. pénéplaine < lat. paene – aproape, fr. plaine – câmpie].

PENEPLÉNĂ s. f. suprafață plană sau ușor ondulată din eroziunea fluvială a unui teren muntos. (< fr. pénéplaine)

PENEPLÉNĂ ~e f. Suprafață de teren plană sau ușor ondulată, care se formează în urma eroziunii și transformării materialului dintr-o regiune. /<fr. pénéplaine

peneplenă, (engl.= peneplain) arie geomorfologica reprezentând un relief f.slab accidentat, caracterizat prin suprafețe ondulate (denivelări ușoare străbătute de cursuri de apă cu pantă mică. P. a rezultat în urma unui proces de eroziune și modelare foarte îndelungat. Un exemplu: Dobrogea centrală.