Definiția cu ID-ul 928300:
PELÍNCĂ, pelinci,
s. f. (Regional)
1. (Mai ales la
pl.) Bucată de pînză subțire în care se înfașă copiii mici. scutec. Să-mi speli copilul și pelincile lui. SBIERA, P. 291. [Copilul] ți-l dau cu albie, cu pelinci, cu tot ce-i trebuie. ȘEZ. IV 230. ◊
Expr. (Despre copiii mici) A ieși (sau a îi scos) din pelinci = a depăși, a trece de vîrsta alăptării. Copiii... au ieșit acuma din pelinci și au început a se tîrîi dintr-un loc într-altul. La TDRG.
2. Compus:
pelincile-domnului = turte subțiri și rotunde, îndulcite cu miere sau cu zahăr. Ciupiră din «pelincile-domnului», turte cu miere și miez de nucă. SADOVEANU, O. II 126. –
Pl. și: (învechit) pelince (RUSSO, O. 90).
Pelincă dex online | sinonim
Pelincă definitie