pelargonie definitie

11 definiții pentru pelargonie

PELARGÓNIE, pelargonii, s. f. (Bot.) Nume dat mai multor specii de mușcată. – Din germ. Pelargonie.
PELARGÓNIE, pelargonii, s. f. (Bot.) Nume dat mai multor specii de mușcată. – Din germ. Pelargonie.
PELARGÓNIE, pelargonii, s. f. Mușcată; mușcată-creață. Spre răsplată îți trămit și eu un buchet de fucsii, azalee, camelii, pelargonii și roze de Bengal. NEGRUZZI, S. I 99.
pelargónie (-ni-e) s. f., art. pelargónia (-ni-a), g.-d. art. pelargóniei; pl. pelargónii, art. pelargóniile (-ni-i-)
pelargónie s. f. (sil. -ni-e), art. pelargónia (sil. -ni-a), g.-d. art. pelargóniei; pl. pelargónii, art. pelargóniile (sil. -ni-i-)
PELARGÓNIE s. v. mușcată.
PELARGÓNIE s.f. Plantă decorativă cu frunze catifelate și păroase și flori albe, roz sau roșii; (pop.) mușcată. [Gen. -iei. / < germ. Pelargonie].
PELARGÓNIE s. f. plantă decorativă cu frunze catifelate și păroase și flori albe, roz sau roșii; mușcată. (< germ. Pelargonie)
PELARGÓNIE ~i f. 1) Plantă erbacee decorativă cu frunze rotunde, păroase și cu flori roșii, roz sau albe, dispuse în umbele; mușcată. 2) Floare a unei astfel de plante. [G.-D. pelagroniei] /<germ. Pelargonie
*pelargónie f. și (maĭ bine) pelargóniŭ m. (ngr. pelargónion, d. vgr. pelargós, barză). Bot. Un fel de mușcat cu frunzele lucitoare în loc de catifelate.
pelargonie s. v. MUȘCATĂ.

pelargonie dex

Intrare: pelargonie
pelargonie substantiv feminin
  • silabisire: -ni-e