Dicționare ale limbii române

14 definiții pentru pecetar

PECETÁR, pecetari, s. m. Gravor de peceți (1). – Pecete + suf. -ar.
PECETÁR, pecetari, s. m. (Înv.) Gravor de peceți (1). – Pecete + suf. -ar.
PECETÁR, pecetari, s. m. Gravor de peceți (1). – Pecete + suf. -ar.
PECETÁR1, pecetari, s. m. Gravor de peceți.
PECETÁR2, pecetare, s. n. Pistornic.
pecetár1 (persoană) (înv.) s. m., pl. pecetári
pecetár2 (sigiliu) (înv.) s. n., pl. pecetáre
pecetár (persoană) s. m., pl. pecetári
pecetár (sigiliu) s n., pl. pecetáre
PECETÁR s. v. pistornic.
PECETÁR ~i m. Lucrător specializat în confecționarea peceților. /pecete + suf. ~ar
pecetar m. gravor de peceți.
pecetár m. (d. peceată). Acela care face pecețĭ, gravor. Vechĭ. S. n., pl. e. Inel cu care se poate sigila.
pecetar s. v. PISTORNIC.

pecetar definitie

pecetar dex

Intrare: pecetar (persoană; -i)
pecetar persoană; -i substantiv masculin
Intrare: pecetar (sigiliu; -e)
pecetar sigiliu; -e substantiv neutru