PÁZIE, pazii, s. f. Scândură (ornamentală) așezată vertical la capătul din afară al căpriorilor unui acoperiș cu streașină pentru a ascunde capetele acestora. ♦ Marginea verticală a unui cofraj. ♦ Fâșie de tablă așezată la intersecția unei învelitori cu un zid, pentru a împiedica pătrunderea apei prin rostul de la intersecție. – Cf. păzi.

PÁZIE, pazii, s. f. Scândură (ornamentală) așezată vertical la capătul din afară al căpriorilor unui acoperiș cu streașină pentru a ascunde capetele acestora. ♦ Marginea verticală a unui cofraj. ♦ Fâșie de tablă așezată la intersecția unei învelitori cu un zid, pentru a împiedica pătrunderea apei prin rostul de la intersecție. – Cf. păzi.

PÁZIE, păzii, s. f. Scîndură așezată vertical la marginea unei streșini, în capetele căpriorilor, pentru a-i ascunde vederii. ♦ Fîșie de tablă așezată la intersecția unei învelitori cu un zid, pentru a împiedica pătrunderea apei prin rostul de la intersecție.

pázie (-zi-e) s. f., art. pázia (-zi-a), g.-d. art. páziei; pl. pázii, art. páziile (-zi-i-)

pázie s. f. (sil. -zi-e), art. pázia (sil. -zi-a), g.-d. art. páziei; pl. pázii, art. páziile (sil. -zi-i-)

PÁZIE s. v. topaz.

PÁZIE ~i f. Scândură care se fixează la streașina unui acoperiș pentru a acoperi capetele căpriorilor. [G.-D. paziei] /cf. a păzi

leț și leaț (ea dift.) n., pl. urĭ (orig. comună cu ung. léc, rut. pol. lata, sîrb. letva, d. germ. latte, vgerm. latta, de unde și fr. latte și it. latta. V. corlată). Mold. Lemnu orizontal care e fixat pe stîlpiĭ zaplazuluĭ și susține scîndurile. (Și la acoperiș se pun lețurĭ). – În Munt. est laț și lanț, în Trans. laț [m.], în Munt vest, Olt. lăntéț. Și pázie (Mold.). V. cușac.

pázie f. (cp. cu gr. topázion, pl. -ázia, topaz). Ps. S. 118, 127. Topaz (?): preĭubiĭ zisele tale maĭ vîrtos de aurul și pazia. V. draghicame.

pazíe f. Mold. Leț.

pazie s. v. TOPAZ.