patronagiu definitie

16 definiții pentru patronagiu

PATRONÁGIU s. n. v. patronaj.
PATRONÁJ, patronaje, s. n. Protecție (1), ocrotire, sprijin. ♦ Acțiune de ocrotire a săracilor și a celor incapabili de muncă, pe care o desfășoară societățile de binefacere din unele țări; asociație, societate de binefacere. [Var.: (înv.) patronágiu s. n.] – Din fr. patronage.
PATRONÁGIU s. n. v. patronaj.
PATRONÁJ, patronaje, s. n. Protecție (1), ocrotire, sprijin. ♦ Acțiune de ocrotire a săracilor și a celor incapabili de muncă, pe care o desfășoară societățile de binefacere din unele țări; asociație, societate de binefacere. [Var.: (înv.) patronágiu s. n.] – Din fr. patronage.
PATRONÁGIU s. n. v. patronaj.
PATRONÁJ, patronaje, s. n. Protecție, ocrotire. (Atestat în forma patronagiu) Puternicul patronagiu acordat poporului de jos contra claselor de sus avea, in ideea lui Ion-vodă, precum lesne ne-am putut convinge, mai cu deosebire o țintă financiară. HASDEU, I. V. 45. *Expr.Sub patronajul cuiva = sub oblăduirea, cu sprijinul cuiva. ♦ Acțiune de ocrotire a săracilor și a celor incapabili de muncă, pe care o desfășurau societățile de binefacere în regimul burghezo-moșieresc. – Variantă: (învechit) patronágiu, patronagii, s. n.
patronáj (pa-tro-) s. n., pl. patronáje
patronáj s. n. (sil. -tro-), pl. patronáje
PATRONÁJ s. 1. v. ajutor. 2. v. egidă.
PATRONÁGIU s.n. v. patronaj.
PATRONÁJ s.n. Ocrotire, sprijinire, protecție. ♦ Acțiune de ocrotire a săracilor și a celor incapabili de muncă, dusă de societățile de binefacere. [Var. patronagiu s.n. / < fr. patronage].
PATRONÁJ s. n. ocrotire, protecție; sprijin, egidă. ◊ (în trecut) societate de binefacere; acțiune de (falsă) ocrotire a săracilor și a celor incapabili de muncă. (< fr. patronage)
PATRONÁJ ~e n. 1) Ajutor acordat cuiva de o persoană influentă; protecție. 2) (în unele țări) Societate de binefacere. /<fr. patronage
patronaj n. 1. protecțiune acordată de un om bogat sau puternic; 2. fig. protecțiune în genere (= fr. patronage).
*patronágiŭ și -áj n., pl. e (fr. patronage, d. patron). Protecțiune din partea unuĭ om bogat orĭ influent. Protecțiune în general.
PATRONAJ s. 1. ajutor, ocrotire, protecție, sprijin, tutelă, (rar) tutelaj. (Azilul se bucura de ~ unei societăți filantropice.) 2. egidă, oblăduire, ocrotire, protecție, sprijin. (Asociația se bucură de înaltul ~ al...)

patronagiu dex

Intrare: patronaj
patronagiu
patronaj substantiv neutru
  • silabisire: -tro-