18 definiții pentru patos
PÁTOS s. n. Însuflețire pasionată; avânt, entuziasm. ◊
Loc. adv. Cu patos =
a) în mod entuziast; pasionat, înflăcărat;
b) în mod afectat, emfatic. ♦ Afectare, emfază (în vorbire și în scris); falsă însuflețire. – Din
ngr. páthos, fr. pathos. PÁTOS s. n. Însuflețire pasionată; avânt, entuziasm. ◊
Loc. adv. Cu patos =
a) în mod entuziast; pasionat, înflăcărat;
b) în mod afectat, emfatic. ♦ Afectare, emfază (în vorbire și în scris); falsă însuflețire. – Din
ngr. páthos, fr. pathos. PÁTOS s. n. însuflețire pasionată; avînt, entuziasm. Renunțînd la patosul retoric, ironistul Caragiale atinge însă un alt patos, pe acel al lucidității și al adevărului. VIANU, A. P. 127. ♦ Afectare în vorbire și scris cu scopul de a înduioșa, însuflețire falsă. Să vezi că galeria aplaudă-n uimire La-ntîia detunare de pușcă sau pistol, La-ntîiul semn de patos, la-ntîia sforăire, în-scrise sau ne-nscrise în fiecare rol. MACEDONSKI, O. I 49. ◊
Loc. adv. Cu patos =
a) în mod entuziast. Prin critică nu înțălegem numai aceea care bate fără cruțare frazeologhia, sărăcia ideilor, pedanteria și obiceiurile literaturelor străine introduse cu patos în pămîntul romîn. RUSSO, S. 149;
b) în mod afectat, cu emfază. Bine să iasă, încolo toate-s nimicuri, declară cu patos. VORNIC. P. 144. Cuconiță Zenobie, strigă el cu patos, fă-ne plăcere... cîntă-ne ceva. SADOVEANU, O. VIII 101.
PÁTOS s. 1. avânt, însuflețire, vervă. (~ stilului său.) 2. afectare, artificialitate, căutare, emfază, grandilocvență, manierism, prețiozitate, retorism. (Un limbaj plin de ~.) PÁTOS s. v. animozitate, ardoare, avânt, ciudă, discordie, dușmănie, elan, entuziasm, gelozie, invidie, înflăcărare, înfocare, însuflețire, învrăjbire, necaz, ostilitate, pasiune, patimă, pică, pizmă, pornire, ranchiună, sentiment, simțire, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie. PÁTOS s.n.
1. (Lit.) Intensitate deosebită a sentimentelor prin care se realizează o puternică forță dramatică.
2. Înflăcărare, însuflețire, avânt, entuziasm.
3. Emfază, stil emfatic. ♦ Cu patos = a) în mod entuziast; b) afectat, cu emfază. [Pl. -suri. / < gr., fr., it. pathos, cf. gr. paschein – a suferi].
PÁTOS s. n. 1. intensitate deosebită a sentimentelor, prin care se realizează o puternică forță dramatică. ◊ înflăcărare, avânt, entuziasm. 2. emfază, stil emfatic. (< fr., gr. pathos)
pátos (-suri), s. n. – Pasiune, înflăcărare, emfază.
Ngr. πάθος (Gáldi 223).
Sec. XVIII. –
Der. patetic,
adj., din
fr. pathétique.
PÁTOS n. 1) Însuflețire plină de pasiune; entuziasm înflăcărat. 2) Fel de a fi pretențios și lipsit de naturalețe (manifestat în scris sau în vorbire); emfază. /<ngr. páthos, fr. pathos pátos s.n. (înv.) pardoseală. pàtos n.;
1. întrebuințare de mijloace patetice;
2. emfază afectată în vorbire.
1) pátos n., pl. urĭ (ngr. pátos. V.
pat 1). Vechĭ. Rar. Pardoseală de peatră.
2) *pátos n., pl. urĭ (vgr. páthos, boală, dispozițiune sufletească orĭ trupească. V.
patimă, patetic, pato-logie). Enfază, afectare în vorbă.
PATOS s. 1. avînt, însuflețire, vervă. (~ stilului său.) 2. afectare, artificialitate, căutare, emfază, grandilocvență, manierism, prețiozitate, retorism. (Un limbaj plin de ~.) patos s. v. ANIMOZITATE. ARDOARE. AVÎNT. CIUDĂ. DISCORDIE. DUȘMĂNIE. ELAN. ENTUZIASM. GELOZIE. INVIDIE. ÎNFLĂCĂRARE. ÎNFOCARE. ÎNSUFLEȚIRE. ÎNVRĂJBIRE. NECAZ. OSTILITATE. PASIUNE. PATIMĂ. PICĂ. PIZMĂ. PORNIRE. RANCHIUNĂ. SENTIMENT. SIMȚIRE. URĂ. VRAJBĂ. VRĂJMĂȘIE. ZÎZANIE. PATOS de MINAS, oraș în E Braziliei centrale (Minas Gerais), pe râul Paranaíba, în pod. Planalto Central, la 856 m alt., la 306 km NV de Belo Horizonte; 115,3 mii loc. (2002). Nod rutier și aerian. Centru comercial agricol (mei, manioc, fasole, orez, cafea, citrice, produse animaliere). Fundat în 1866, primește statut de oraș în 1892 (sub numele de Patos). Actuala denumire din 1944. Patos dex online | sinonim
Patos definitie