patetic definitie

12 definiții pentru patetic

PATÉTIC, -Ă, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inervează mușchii oblici ai ochiului. – Din fr. pathétique, germ. pathetisch.
PATÉTIC, -Ă, patetici, -ce, adj. 1. Plin de patos, care emoționează, impresionează, înduioșează; plin de emfază, de afectare. 2. (Despre nervi) Care inervează mușchii oblici ai ochiului. – Din fr. pathétique, germ. pathetisch.
PATÉTIC, -Ă, patetici, -e, adj. Plin de patos; care emoționează, impresionează, mișcă. Ce rumoare stîrnise vestea și cum se pregătea tîrgul să vadă și să asculte pe un vorbitor așa de măiestrit și așa de patetic. SADOVEANU, E. 160. Luminița fredonă, cu mîna pe inimă, revărsîndu-și dintr-o scuturare părul negru peste ochi, să-și dea înfățișarea mai patetică. C. PETRESCU, Î. I 7. ◊ (Adverbial) Pentru gloria județului nostru, nimic nu se poate numi deranj, îi trase domnul Emil Sava înainte, vorbind tare și patetic, cum s-ar adresa cetățenilor la o întrunire publică. C. PETRESCU, R. DR. 85.
patétic adj. m., pl. patétici; f. patétică, pl. patétice
patétic adj. m., pl. patétici; f. sg. patétică, pl. patétice
PATÉTIC adj. v. înduioșător.
PATÉTIC, -Ă adj. 1. Plin de patetism; mișcător, emoționant, duios. 2. (Despre nervi) Care inervează globul ocular. // s.n. Categorie estetică desemnând însușirea unei situații sau a unei opere de artă de a provoca emoții puternice, de a impresiona. [Cf. fr. pathétique, lat. patheticus].
PATÉTIC, -Ă I. adj. 1. care impresionează puternic, plin de patos; mișcător, emoționant, duios. 2. (despre nervi) care inervează globul ocular. II. s. n. categorie estetică desemnând însușirea unei situații sau a unei opere de artă de a provoca emoții puternice, de a impresiona. (< fr. pathétique, germ. pathetisch, lat. patheticus)
PATÉTIC, patetică (patetici, patetice) (despre persoane și manifestările lor) Care vădește mult patos; plin de patos. Personaj patetic. Gest patetic. /<fr. pathétique
patetic a. care mișcă sufletul: discurs patetic. ║ n. ceeace mișcă sufletul.
*patétic, -ă adj. (vgr. pathetikós, d. páthos, patos). Plin de pasiune, care atinge sufletu, emoționant: discurs patetic. S. n. Ceĭa ce emoționează, genu patetic în retorică. Adv. În mod patetic.
PATETIC adj. duios, emoționant, impresionant, înduioșător, mișcător, răscolitor, tulburător, vibrant, (rar) răvășitor, (înv.) simțitor. (O ~ poveste de dragoste.)

patetic dex

Intrare: patetic
patetic adjectiv