parturiție definitie

9 definiții pentru parturiție

PARTURÍȚIE, parturiții, s. f. (Med.) Naștere (1). – Din lat. parturitio, fr. parturition.
PARTURÍȚIE, parturiții, s. f. (Med.) Naștere (1). – Din lat. parturitio, fr. parturition.
parturíție (-ți-e) s. f., art. parturíția (-ți-a), g.-d. art. parturíției; pl. parturíții, art. parturíțiile (-ți-i-)
parturíție s. f. (sil. -ți-e), art. parturíția (sil. -ți-a), g.-d. art. parturíției; pl. parturíții, art. parturíțiile (sil. -ți-i-)
PARTURÍȚIE s. 1. naștere. 2. v. fătare.
PARTURÍȚIE s.f. (Liv.) Naștere. [Gen. -iei. / < fr. parturition, cf. lat. parturitio].
PARTURÍȚIE s. f. (med.) naștere. (< fr. parturition, lat. parturitio)
PARTURIȚIE s. naștere, procreare, procreație, (înv. și pop.) zămislire, (pop.) facere, născare, (înv. și reg.) născut, (înv.) născătură. (După ~ copilului.)
PARTURÍȚIE (< fr.; șat. parturitio, de la parturire „a naște”) s. f. (MED.) Actul nașterii puilor, la sfârșitul perioadei de gestație.

parturiție dex

Intrare: parturiție
parturiție substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e