partinitate definitie

8 definiții pentru partinitate

PARTINITÁTE s. f. Faptul de a aparține unui partid, unei ideologii, unui curent. – Partin[ic] + suf. -itate.
PARTINITÁTE s. f. Faptul de a aparține unui partid, unei ideologii, unui curent. – Partin[ic] + suf. -itate.
PARTINITÁTE, partinități, s. f. Faptul de a aparține unui curent, unui partid politic, unei concepții de clasă; faptul de a fi partinic. Operele clasicilor marxism-leninismului sînt un minunat exemplu de marxism combativ, de partinitate revoluționară în știință. LUPTA DE CLASĂ, 1953, nr. 3-4, 119.
partinitáte s. f., g.-d. art. partinitắții
partinitáte s. f., g.-d. art. partinității
PARTINITÁTE s.f. Faptul de a fi partinic; faptul de a aparține unui curent, unui partid politic, unei concepții de clasă; spirit de partid. [< partin(ic) + -itate, după rus. partiinosti].
PARTINITÁTE s. f. principiu care exprimă apartenența la un curent, la un partid politic, la o concepție de clasă. (după rus. partiinosti)
PARTINITÁTE f. Caracter partinic; apartenență la un partid politic. /partin[ic] + suf. ~itate

partinitate dex

Intrare: partinitate
partinitate substantiv feminin