partițiune definitie

10 definiții pentru partițiune

PARTÍȚIE1 s. f. v. partițiune.
PARTIȚIÚNE, partițiuni, s. f. (Rar) Partitură. [Pr.: -ți-u-. – Var.: partiție s. f.] – Din fr. partition.
PARTÍȚIE1 s. f. v. partițiune.
PARTIȚIÚNE, partițiuni, s. f. (Rar) Partitură. [Pr.: -ți-u-. – Var.: partiție s. f.] – Din fr. partition.
PARTIȚIÚNE, partițiuni, s. f. (Rar) Partitură. Vrafuri de partițiuni muzicale, scrise cu mina, stau împrăștiate pe jos. D. ZAMFIRESCU, la CADE.
partițiúne (partitură) (rar) (-ți-u-) s. f., g.-d. art. partițiúnii; pl. partițiúni
partițiúne (muz.) s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. partițiúnii; pl. partițiúni
PARTIȚIÚNE s. v. compoziție, partitură.
partiți(un)e f. reunirea tuturor părților unei compozițiuni muzicale.
partițiune s. v. COMPOZIȚIE. PARTITURĂ.

partițiune dex

Intrare: partițiune
partiție substantiv feminin
  • silabisire: -ți-e
partițiune substantiv feminin
  • silabisire: -ți-u-