paronimie definitie

11 definiții pentru paronimie

PARONIMÍE, paronimii, s. f. Însușirea a două sau a mai multor cuvinte de a fi paronime; situația, relația în care se află mai multe paronime. – Din fr. paronymie.
PARONIMÍE, paronimii, s. f. Însușirea a două sau a mai multor cuvinte de a fi paronime; situația, relația în care se află mai multe paronime. – Din fr. paronymie.
PARONIMÍE, paronimii, s. f. Însușirea a două sau mai multe cuvinte de a fi paronime.
!paronimíe (pa-ro-/par-o-) s. f., art. paronimía, g.-d. art. paronimíei; pl. paronimíi, art. paronimíile
paronimíe s. f. (sil. mf. par-), art. paronimía, g.-d. art. paronimíei; pl. paronimíi, art. paronimíile
PARONIMÍE s.f. Calitatea a două sau mai multe cuvinte de a fi paronime. [Gen. -iei / < fr. paronymie].
PARONIMÍE s. f. calitatea a două sau mai multe cuvinte de a fi paronime. (< fr. paronymie)[1]
PARONIMÍE ~i f. lingv. Fenomen de asemănare a formei unor cuvinte diferite ca sens. /<fr. paronymie
*paronimíe f. (vgr. paronymia). Calitatea de a fi paronim.
PARONIMÍE s. f. (< fr. paronymie): calitate pe care o au două cuvinte de a fi paronime (v.); relația care se stabilește între două cuvinte paronime.
paronimie, asemănare dintre paronime.

paronimie dex

Intrare: paronimie
paronimie substantiv feminin
  • silabisire: par-