parloar definitie

10 definiții pentru parloar

PARLOÁR, parloare, s. n. Sală de primire a vizitatorilor într-un cămin, într-un internat școlar, într-o cazarmă etc.; vorbitor (III). – Din fr. parloir.
PARLOÁR, parloare, s. n. (Livr.) Sală de primire a vizitatorilor într-un cămin, într-un internat școlar, într-o cazarmă etc.; vorbitor (III). – Din fr. parloir.
PARLOÁR, parloare, s. n. (Franțuzism ieșit din uz) Sală de primire a vizitatorilor la un cămin, la un internat școlar, la o cazarmă; vorbitor.
parloár (-loar) s. n., pl. parloáre
parloár s. n. (sil. -loar), pl. parloáre
PARLOÁR s. vorbitor, (înv.) parlatoriu. (~ la un cămin.)
PARLOÁR s.n. (Rar) Sală de primire (într-un internat, într-o cazarmă); vorbitor. [Pron. -loar. / < fr. parloir].
PARLOÁR s. n. sală de primire (într-un internat, într-o cazarmă); vorbitor. (< fr. parloir)
PARLOÁR ~e n. (într-un spital, cămin, cazarmă etc.) Încăpere specială pentru întrevederi și convorbiri; vorbitor. /<fr. parloir
PARLOAR s. vorbitor, (înv.) parlatoriu. (~ la un cămin.)

parloar dex

Intrare: parloar
parloar substantiv neutru
  • silabisire: -loar