parkinson definitie

8 definiții pentru parkinson

PARKINSÓN s. n. (Med.; și în sintagma boala lui Parkinson) Boală degenerativă a sistemului nervos central caracterizată prin tremurături cu caracter static ale membrelor și capului și prin rigiditate musculară. – Din fr. parkinson.
PARKINSÓN s. n. (Med.; și în sintagma boala lui Parkinson) Boală degenerativă a sistemului nervos central caracterizată prin tremurături cu caracter static ale membrelor și capului și prin rigiditate musculară. – Din fr. parkinson.
*párkinson (boală) s. n.
*Párkinson (engl.) (nume de persoană) s. propriu
parkinsón s. n.
PÁRKINSON s. n. boală degenerativă a sistemului nervos central, caracterizată prin tremurături și rigiditate musculară; boala lui Parkinson; parkinsonian. (< fr. parkinson)
PARKINSÓN n. med. Boală a sistemului nervos central, manifestată prin tremurături ale membrelor și capului și prin rigiditate musculară. /<fr. parkinson
PARKINSON (< fr.; de la n. pr. James Parkinson, medic englez, 1755-1824, primul care a descris această boală) s. n. (Și boala ~) Boală degenerativă a sistemului nervos central caracterizată prin tremurături lente (care persistă în repaus), pronunțate mai ales la mâini și la cap, prin tulburări de tonus, facies împietrit, mers lent, corp înclinat în față etc. Apare, de obicei, după 50 de ani și este cauzată de leziuni ale corpului striat și ale unor structuri nervoase (ex. locus niger). Sin. paralizie agitantă.

parkinson dex

Intrare: parkinson
parkinson substantiv neutru