PARÍU, pariuri, s. n. 1. Convenție prin care fiecare dintre persoanele care susțin lucruri contrare într-o dispută se obligă să ofere o compensație materială celui care se va dovedi că are dreptate; rămășag, prinsoare. 2. Joc de noroc, în special la cursele de cai, constând dintr-o miză care dă dreptul participantului câștigător la o cotă din totalul sumelor mizate de cei care au pierdut. – Din fr. pari.

PARÍU, pariuri, s. n. 1. Convenție prin care fiecare dintre persoanele care susțin lucruri contrare într-o dispută se obligă să ofere o compensație materială celui care se va dovedi că are dreptate; rămășag, prinsoare. 2. Joc de noroc, în special la cursele de cai, constând dintr-o miză care dă dreptul participantului câștigător la o cotă din totalul sumelor mizate de cei care au pierdut. – Din fr. pari.

PARÍU, pariuri, s. n. Rămășag, prinsoare. A face un pariu. A pierde, a cîștiga pariul. ▭ Nu pui pariu? Știu. Ești om sobru, fără nici un viciu. C. PETRESCU, Î. II 3. ◊ Pariu la egal = pariu în care ambele părți se angajează să plătească aceeași sumă în caz de pierdere. Ozun ar fi pus la mijloc toți cei 377 lei într-un pariu la egal. C. PETRESCU, V. 50. ♦ Joc de noroc la cursele de cai constînd dintr-o miză, care dă participantului dreptul la o cotă din totalul cîștigurilor.

paríu s. n., art. paríul; pl. paríuri

paríu s. n., art. paríul; pl. paríuri

PARÍU s. prinsoare, rămășag, (înv. și pop.) rămas, (reg.) rămaș, rămășeală, rămășiță. (A face ~ cu cineva.)

PARÍU s.n. Rămășag, prinsoare. ♦ Joc de noroc la cursele de cai, constând dintr-o miză care dă participantului dreptul la o cotă din totalul câștigurilor. [Pron. -riu, pl. -uri. / < fr. pari].

PARÍU s. n. 1. rămășag, prinsoare. 2. joc de noroc la cursele de cai, constând dintr-o miză care dă participantului dreptul la o cotă din totalul câștigurilor. (< fr. pari)

PARÍU ~ri n. Înțelegere între două sau mai multe persoane, care susțin lucruri contrare, ce-l obligă pe cel care nu va avea dreptate să dea o compensație materială (de obicei bănească) celuilalt; rămășag; prinsoare. /<fr. pari

*paríŭ n., pl. urĭ (fr. pari. V. pariez). Barb. Rămășag, prinsoare.

PARIU s. prinsoare, rămășag, (înv. și pop.) rămas, (reg.) rămaș, rămășeală, rămășiță. (A face ~ cu cineva.)