Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 696435:

PARAȘÚTĂ (< fr.; {s} para2- + fr. chute „cădere”) s. f. Dispozitiv pentru micșorarea vitezei de cădere a unui corp lansat dintr-o aeronavă, format dintr-un sistem de suspensie și și cupolă (voalura de mătase, bumbac sau fibre sintetice). Prin declanșare automată sau comandată, ia forma de umbrelă cu suprafața mare și reduce viteza de cădere la 5-5,5 m/s. P. a fost imaginată de Leonardo da Vinci, dar salturile cu p. s-au efectuat în sec. 18, în Franța: în 1783, Louis-Sebastien Lenormand (1757-1839) de pe turnul Observatorului Montpellier și în 1797 de André-Jacques Garnerin din nacela unui balon, de la 1.000 de m. Primele p. s-au confecționat din pânză groasă (canavas), înlocuită apoi cu mătase și nailon. ◊ P. luminoasă = p. care lansează spre sol materiale pe bază de magneziu, ce se aprind în contact cu aerul, luminând puternic terenul de aterizare, un obiectiv de recunoaștere etc.

Parașută dex online | sinonim

Parașută definitie