paraplegie definitie

9 definiții pentru paraplegie

PARAPLEGÍE, paraplegii, s. f. Paralizia ambelor membre inferioare. – Din fr. paraplégie.
PARAPLEGÍE, paraplegii, s. f. Paralizia ambelor membre inferioare. – Din fr. paraplégie.
PARAPLEGÍE s. f. Paralizia membrelor unui corp. Paraplegie senilă.
paraplegíe (-ra-ple-) s. f., art. paraplegía, g.-d. art. paraplegíei; pl. paraplegíi, art. paraplegíile
paraplegíe s. f. (sil. -ple-), art. paraplegía, g.-d. art. paraplegíei; pl. paraplegíi, art. paraplegíile
PARAPLEGÍE s.f. (Med.) Paralizie completă a ambelor membre inferioare. [Gen. -iei. / < fr. paraplégie, cf. gr. para – lângă, plege – lovitură].
PARAPLEGÍE s. f. paralizie completă a membrelor inferioare. (< fr. paraplégie)
PARAPLEGÍE ~i f. Paralizie totală a membrelor (inferioare sau superioare). /<fr. paraplégie
PARAPLEGÍE (< fr. {i}; {s} gr. paraplegia „paralizie parțială”) s. f. Paralizie a membrelor inferioare, asociată adesea cu paralizia sfincteriană; este cauzată, în general, de o leziune a măduvei spinării.

paraplegie dex

Intrare: paraplegie
paraplegie substantiv feminin
  • silabisire: -ple-