paranimfă definitie

10 definiții pentru paranimfă

PARANÍMFĂ, paranimfe, s. f. (Rar) Fată care însoțește mireasa la cununie și care are anumite atribuții la nuntă. ♦ P. gener. însoțitoare. – Din lat. paranympha, ngr. paránimfos.
PARANÍMFĂ, paranimfe, s. f. (Rar) Fată care însoțește mireasa la cununie și care are anumite atribuții la nuntă. ♦ P. gener. Însoțitoare. – Din lat. paranympha, ngr. paránimfos.
PARANÍMFĂ, paranimfe, s. f. (Rar) Drușcă. (Fig.) A lumii paranimfă, moartea. EMINESCU, la CADE.
paranímfă (rar) s. f., g.-d. art. paranímfei; pl. paranímfe
paranímfă s. f. nimfă
PARANÍMFĂ s.f. (La vechii greci) Fată care asista pe mireasă la ceremonialul căsătoriei. ♦ (Fig.) Însoțitoare. [Pl. -fe. / cf. fr. paranymphe, lat. paranympha].
PARANÍMFĂ s. f. 1. (la vechii greci) fată care o însoțea pe mireasă la ceremonialul căsătoriei. 2. (fig.) însoțitoare. (< fr. paranymphe, lat. paranympha)
PARANÍMFĂ ~e f. rar Fată care însoțește mireasa la cununie, având anumite atribuții la nuntă. /<lat. paranympha, ngr. paránimphos
paranimfă f. conducătoarea tinerilor căsătoriți; fig. a lumii paranimfă, moartea EM.
*paranínfă f., pl. e (lat. paranympha, vgr. paránymphos, d. pará, alăturea, și nymphe, mireasă). Conducătoarea mireseĭ la casa mireluĭ. V. drușcă.

paranimfă dex

Intrare: paranimfă
paranimfă substantiv feminin