paralitic definitie

12 definiții pentru paralitic

PARALÍTIC, -Ă, paralitici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de paralizie. – Din ngr. paralitikós, fr. paralytique.
PARALÍTIC, -Ă, paralitici, -ce, adj., s. m. și f. (Persoană) care suferă de paralizie. – Din ngr. paralitikós, fr. paralytique.
PARALÍTIC, -Ă, paralitici, -e, s. m. și f. Persoană lovită de paralizie; damblagiu. Dacă aș putea lăsa paraliticului Couthon picioarele. CAMIL PETRESCU, T. II 620. ◊ (Adjectival) Vedeam pășind spre mine vreun mușar paralitic. BOLLIAC, O. 109.
paralític adj. m., s. m., pl. paralítici; adj. f., s. f. paralítică, pl. paralítice
paralític adj. m., s. m., pl. paralítici; f. sg. paralítică, pl. paralítice
PARALÍTIC adj., s. (MED.) (pop.) damblagiu, (înv. și reg.) slăbănog. (Om ~.)
PARALÍTIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de paralizie. [Cf. fr. paralytique, lat. paralyticus].
PARALÍTIC, -Ă adj., s. m. f. (suferind) de paralizie. (< fr. paralytique, lat. paralyticus)
PARALÍTIC ~că (~ci, ~ce) și substantival Care suferă de paralizie. /<ngr. paralitikós, fr. paralitique
paralitic a. și m. lovit de paralizie.
*paralític, -ă adj. (vgr. paralytikós). Paralizat, lovit de paralizie, damblagiŭ.
PARALITIC adj., s. (MED.) (pop.) damblagiu, (înv. și reg.) slăbănog. (Om ~.)

paralitic dex

Intrare: paralitic (adj.)
paralitic adjectiv
Intrare: paralitic (s.m.)
paralitic substantiv masculin