parafină definitie

2 intrări

21 definiții pentru parafină

PARAFINÁ, parafinez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu un strat de parafină (în diverse procese tehnologice). – Din fr. paraffiner.
PARAFÍNĂ, parafine, s. f. 1. Substanță solidă, albă și translucidă, formată dintr-un amestec de hidrocarburi saturate obținute la distilarea țițeiului sau a cărbunilor și utilizată la fabricarea lumânărilor, la impregnarea hârtiei și a țesăturilor, ca materie primă în industria chimică etc. 2. (La pl.) Alcani. – Din fr. paraffine.
PARAFINÁ, parafinez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) acoperi cu un strat de parafină (în diverse procese tehnologice). – Din fr. paraffiner.
PARAFÍNĂ, parafine, s. f. 1. Substanță solidă, albă și translucidă, formată dintr-un amestec de hidrocarburi saturate obținute la distilarea țițeiului sau a cărbunilor și întrebuințată la fabricarea lumânărilor, la impregnarea hârtiei și a țesăturilor, ca materie primă în industria chimică etc. 2. (La pl.) Alcani. – Din fr. paraffine.
PARAFINÁ, parafinez, vb. I. Tranz. A acoperi cu un strat de parafină.
PARAFÍNĂ, parafine, s. f. Substanță solidă, albă și translucidă constînd dintr-un amestec de hidrocarburi saturate obținute la distilarea țițeiului sau a cărbunilor; este întrebuințată la fabricarea luminărilor, la impregnarea hîrtiei și a țesăturilor pentru a le face impermeabile, ca materie primă în industria chimică etc.
parafiná (a ~) vb., ind. prez. 3 parafineáză
parafínă s. f., g.-d. art. parafínei; pl. parafíne
parafiná vb., ind. prez. 1 sg. parafinéz, 3 sg. și pl. parafineáză
parafínă s. f., g.-d. art. parafínei; pl. parafíne
PARAFÍNĂ s. v. alcan.
PARAFINÁ vb. I. 1. tr. A acoperi (ceva) cu parafină. 2. refl. (Despre parafine) A se depune (în procesul de producție a țițeiului). [< fr. paraffiner].
PARAFÍNĂ s.f. Substanță solidă, albă și translucidă, obținută din distilarea țițeiului sau a cărbunilor și întrebuințată la fabricarea lumânărilor, la prepararea alifiilor etc. [< fr. paraffine].
PARAFINÁ vb. I. tr., refl. a (se) acoperi cu un strat de parafină. II. refl. (despre parafină) a se depune (în procesul de producție a țițeiului). (< fr. paraffiner)
PARAFÍNĂ s. f. substanță solidă, albă și translucidă, obținută prin distilarea țițeiului sau a cărbunilor și folosită la fabricarea lumânărilor, a cerii de parchet, la prepararea alifiilor etc. (< fr. paraffine)
A PARAFINÁ ~éz tranz. (hârtie, țesături etc.) A acoperi cu (un strat subțire de) parafină. /<fr. paraffiner
A SE PARAFINÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre pereții țevilor de extracție a petrolului) A se acoperi cu parafină. /<fr. paraffiner
PARAFÍNĂ ~e f. Substanță solidă incoloră, obținută în special din petrol și având diferite întrebuințări (în industria chimică, la impregnarea lemnului, la apretarea țesăturilor etc.). /<fr. paraffine
parafină f. substanță solidă și albă, extrasă din schisturile bituminoase și din gudron, servă la fabricarea lumânărilor.
*parafínă f., pl. e (fr. paraffine, d. lat. párum affinis, puțin afin, cu puțină afinitate p. alte corpurĭ). Chim. O substanță sólidă albă scoasă din schisturile bituminoase și din care se fac lumînărĭ care daŭ o lumină foarte puternică. V. stearină.
PARAFI s. (CHIM.) alcan, hidrocarbură parafinică.

parafină dex

Intrare: parafină
parafină substantiv feminin
Intrare: parafina
parafina verb grupa I conjugarea a II-a