parți definitie

16 definiții pentru parți

PART1, -Ă, parți, -te, adj. Care aparține parților, care se referă la parți. ♦ (Substantivat, f.) Limbă din familia limbilor iraniene, vorbită de parți. – Din fr. parthe.
PART2 interj. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură (dată cu palma). – Onomatopee.
PARȚI s. m. pl. Veche populație, nomadă, de origine iraniană stabilită în vestul Asiei, între Eufrat și Ind, unde a întemeiat un puternic stat în sec. III î. H. – Din fr. Parthes.
PART interj. (Rar) Cuvânt care imită zgomotul produs de o lovitură (dată cu palma). – Onomatopee.
PARȚI s. m. pl. Veche populație de origine iraniană stabilită în vestul Asiei, unde a întemeiat un puternic stat sclavagist în sec. III a. Cr. – Din fr. Parthes.
PART interj. Onomatopee care redă zgomotul produs de o lovitură (cu palma). N-apuc să răspunz, domnule, și șart! part! trosc! pleosc! patru palme. CARAGIALE, O. I 202.
*part1 adj. m., pl. parți; f. partă, pl. parte
part2 (rar) interj.
parți (populație iraniană) s. m. pl.
part interj.
parți (populație iraniană) s. m. pl. (sg. part)
PART, -Ă adj. care aparține parților, popor din antichitate, de origine iraniană, dintre Eufrat și Indus. ◊ (s. f.) limbă din familia limbilor iraniene, vorbită de parți. (< fr. parthe)
part! int. ce exprimă sgomotul lovirii neașteptate: napuc să răspunz... și șart! part! CAR. [Onomatopee].
Parți m. pl. vechiu popor în Azia, se așeză la S.-E. de Marea Caspică, unde formă un regat puternic (250 a. Cr.), suplantat în urmă de Sasanizi. Călăreți plini de cutezare și buni arcași, Parții se luptară cu Romanii în timp de două secole.
PÄRT, Arvo (n. 1935), compozitor estonian. Din 1980, stabilit la Viena, apoi la Berlin. Lucrează ca inginer de sunet. Creație inițial într-un stil tradițional, apoi perioadă matematică și serială („Perpetuum Mobile”, „Diagrammid”). Ulterior integrează tradiția, prin tehnici de colaj („Collage teemal Bach”, „Credo”) și evoluează spre un stil sincretic, asociind referințele gregoriene cu sonorități noi („Simfonia a III-a”), într-un profund caracter religios.
PARȚI (< fr., lat.) s. m. pl. Popor nomad de origine iraniană, care a întemeiat în sec. 3 î. Hr., între Eufrat și Ind, statul part, încorporat în sec. 3 d. Hr. Imp. Sasanid.

parți dex

Intrare: part
part interjecție substantiv masculin plural