12 definiții pentru paprica C8 99
PÁPRICĂ, (
1) paprici,
s. f. (
Reg.)
1. (
Bot.) Ardei.
2. Boia de ardei. [
Acc. și: paprícă] – Din
magh. paprika. PÁPRICĂ, (
1) paprici,
s. f. (
Reg.)
1. (
Bot.) Ardei.
2. Boia de ardei. [
Acc. și: paprícă] – Din
magh. paprika. PÁPRICĂ s. f. 1. (
Transilv.) Ardei.
2. Boia de ardei. Niște hartane de slană crudă, tăvălită prin sare și prin paprică. C. PETRESCU, R. DR. 131. – Accentuat și: paprícă.
páprică (
reg.) (pa-pri-)
s. f.,
g.-d. art. pápricii;
pl. páprici
páprică s. f. (sil. -pri-), g.-d. art. pápricii; pl. páprici PÁPRICĂ s. v. ardei, boia, papricaș. páprică s. f. (
Trans.) Ardei, boia roșie de ardei.
Mag. paprika (Cihac, II, 242). –
Der. papricaș,
s. n. (tocană cu mult ardei, după obicei unguresc), din
mag. paprikás.
papricá, paprichéz, vb. I (reg.) a pune boia de ardei. ardeiu m. plantă originară din Brazilia, al cării fruct roșu aprins și cu gust arzător se întrebuințează în bucătărie ca salată și ca condiment (Capsicum annuum): ardeiul se numește în Mold.
pipăruș și în Tr.
paprică. [Nume tras din verbul a arde, din cauza gustului său înțepător (v. usturoiu)].
paprică f.
1. Tr. ardeiu (măcinat);
2. Mold. papricaș: am mâncat paprică ungurească AL. [Ung. PAPRIKA].
páprică f., pl. ĭ (ung. sîrb. ceh. paprika, d. lat. piper, piper. V.
piparcă). Trans. Ardeĭ roș. Papricaș. V.
gulaș. paprică s. v. ARDEI. BOIA. PAPRICAȘ. Paprica C8 99 dex online | sinonim
Paprica C8 99 definitie