papainog definitie

13 definiții pentru papainog

PAPAINÓG, papainoage, s. n. (Pop.; la pl.) Picioroange, catalige. ◊ Expr. A vorbi în papainoage = a vorbi cu aroganță, a lua pe cineva peste picior. – Cf. sb. panoga.
PAPAINOÁGE s. n. pl. (Pop.) Picioroange, catalige. ◊ Expr. A vorbi în papainoage = a vorbi cu aroganță, a lua pe cineva peste picior. – Cf. scr. panoga.
PAPAINÓG, papainoage, s. n. (Mai ales la pl.) Picioroange, catalige. Și-a adus nevastă de la oraș, nevastă care umblă în vîrful picioarelor. Ca-n papainoage. STANCU, D. 92. ◊ (Ironic) încălțăminte de lux, croită din piele de ciubotă și lucrată în papainoage. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 96. ◊ Expr. A vorbi în papainoage = a vorbi de sus, în bătaie de joc.
papainóg (pop.) (-pai-) s. n., pl. papainoáge
papainóg s. n. (sil. -pai-), pl. papainoáge
PAPAINÓG s. v. cataligă.
PAPAINÓG s. v. pop, proptea, reazem, sprijin, susținere.
papainóg1, papainoáge, s.f. (pop.; mai ales la pl.) 1. picioroange, catalige; (în loc. adj. și adv.) în papainoage = (care este) în echilibru nestabil, gata să cadă, șubred. 2. proptele (de sprijin), pari subțiri. 3. galenți.
papainóg2, papainoáge, s.n. (reg.) 1. pâine din cartofi rași cu puțină făină. 2. numele unei mâncări ciobănești.
papainoage n. pl. 1. pari subțiri: măcar d’ar sta (bordeiul) în papainoage ISP.; 2. galenți: a merge în papainoage. [Origină necunoscută].
papaĭnóg n., pl. oage (compus ca și pitonog). Vest. Pl. Picĭoroange. Pariĭ (furcile) bordeĭuluĭ. Prov. Bordeĭu, chear de-ar sta numaĭ în papaĭnoage, numaĭ al tăŭ să fie, orĭ-cît de rea să fie casa, numaĭ a ta să fie. V. martac.
papainog s. v. POP. PROPTEA. REAZEM. SPRIJIN. SUSȚINERE.
PAPAINOG s. cataligă, piciorong, (reg.) piciorag, piciorug. (Umblă pe ~noage.)

papainog dex

Intrare: papainog
papainog substantiv neutru
  • silabisire: -pai-