pantografie definitie

9 definiții pentru pantografie

PANTOGRAFÍE s. f. Reproducere a unui desen cu ajutorul pantografului. – Din fr. pantographie.
PANTOGRAFÍE s. f. Reproducere a unui desen cu ajutorul pantografului. – Din fr. pantographie.
pantografíe (-to-gra-) s. f., art. pantografía, g.-d. pantografíi, art. pantografíei
pantografíe s. f. (sil. -gra-), art. pantografía, g.-d. pantografíi, art. pantografíei
PANTOGRAFÍE s. v. tipar înalt.
PANTOGRAFÍE s.f. 1. Reproducere mecanică cu ajutorul pantografului (1). 2. Procedeu de tipar cu forme a căror suprafață activă, mai înaltă decât suprafața neutră, este unsă cu o cerneală vâscoasă; tipar înalt. [Gen. -iei. / < fr. pantographie].
PANTOGRAFÍE s. f. 1. reproducere a unui desen etc. cu ajutorul pantografului (1). 2. procedeu de tipar cu forme a căror suprafață activă, mai înaltă decât suprafața neutră, este unsă cu o cerneală vâscoasă; tipar înalt. (< fr. pantographie)
*pantografíe f. (d. pantograf). Arta de a copia desemnele cu pantografu.
PANTOGRAFIE s. (TIPOGR.) tipar înalt.

pantografie dex

Intrare: pantografie
pantografie substantiv feminin
  • silabisire: -gra-