pantof definitie

19 definiții pentru pantof

PANTÓF, pantofi, s. m. Încălțăminte de stradă din piele, din materiale sintetice sau din pânză, care acoperă laba piciorului până la gleznă. – Din germ. Pantoffel.
PANTÓF, pantofi, s. m. Încălțăminte de stradă din piele, din materiale sintetice sau din pânză, care acoperă laba piciorului până la gleznă. – Din germ. Pantoffel.
PANTÓF, pantofi, s. m. Încălțăminte de piele sau de pînză, care acoperă piciorul numai pînă la gleznă. Ieși din cameră în pantofi cu talpa moale. C. PETRESCU, C. V. 49. Și iată, ca-n atîtea rînduri, Ai devenit sentimental, Privind cu ochii duși pe ginduri Pantoful delicat de bal. TOPÎRCEANU, B. 66. Pantofii de ptslă parcă nu duceau pe nimenea, așa de puțin zgomot făceau. ANGHEL-IOSIF, C. L. 75.
pantóf s. m., pl. pantófi
!pantóful-doámnei (plantă) s. m. art.
pantóf s. m., pl. pantófi
pantóful-doámnei (bot.) s. m.
PANTÓF s. (înv. și reg.) postal, (reg.) jumătăți (pl.). (~i de vară.)
PANTÓF s. v. papuc.
PANTOFII-DOÁMNEI s. pl. v. papucul-doamnei.
pantóf (pantófi), s. m. – Încălțăminte de stradă, papuc. – Mr. pandoflă, megl. pandofli. It. pantofola, germ. Pantoffel, în dialecte prin intermediul ngr. παντάφλα. – Der. pantofar, s. m. (cizmar); pantofărie, s. f. (cizmărie).
PANTÓF ~i m. mai ales la pl. Obiect de încălțăminte cu înălțimea până la gleznă. ~i bărbătești. ~i sportivi. ~i de toamnă. /<germ. Pantoffel
pantof m. încălțăminte ce nu acopere tot piciorul și se întrebuințează mai mult în casă. [Bulg. PANTOF = nemț. PANTOFFEL].
*pantóf m. (germ. pantoffel, it. pantófola [d. mgr. pantófellon, tot de plută], fr. pantoufle, sp. pantofla; rus. túfelĭ, bg. pantof). Un fel de încălțăminte ușoară maĭ mică decît gheata, de umblat pin casă orĭ de purtat vara (papucĭ maĭ boĭereștĭ).
pantof s. v. PAPUC.
PANTOF s. (înv. și reg.) postal, (reg.) jumătăți (pl.). (~ de vară.)
pantofii-doamnei s. pl. v. PAPUCUL-DOAMNEI.
pantóf-sandá s. m. Pantof decoltat ◊ „Pantofi-sanda albi sau bleumarin cu talpă de plută, turbanul în culoarea închisă a combinației și o floare în piept completează ținuta.” Săpt. 30 III 73 p. 16. ◊ „Se revine la încălțămintea clasică pentru femei. Pantof-sanda, culoare bej, baretă care susține pe aceia foarte decoltați.” Săpt. 31 V 74 p. 8 (din pantof + sanda)
a merge pe lângă pantof expr. a fi foarte prost.

pantof dex

Intrare: pantof
pantof substantiv masculin
Intrare: pantoful-doamnei
pantoful-doamnei substantiv masculin articulat (numai) singular