panteră definitie

14 definiții pentru panteră

PANTÉRĂ, pantere, s. f. Mamifer carnivor din familia felidelor, cu corpul suplu și musculos, cu blana gălbuie-roșcată cu pete închise, care trăiește în Asia și Africa; leopard, pardos (Felis pardus). – Din fr. panthère.
PANTÉRĂ, pantere, s. f. Mamifer carnivor din familia felidelor, cu corpul suplu și musculos, cu blana gălbuie-roșcată cu pete închise, care trăiește în Asia și Africa; leopard, pardos (Felis pardus). – Din fr. panthère.
PANTÉRĂ, pantere, s. f. Animal de pradă din familia felinelor, avînd blană gălbuie cu pete închise; trăiește în Asia și îri Africa (Felis pardus). Știm noi că pe-aici, prin buruiene, Se află o panteră-n libertate. TOPÎRCEANU, B. 97. Alături o panteră cu ochi de o frumusețe sălbatică, culcată în paza unui sphinx, crezi că este înduioșată de reverii de singurătate. DEMETRESCU, O. 118. ◊ (În comparații) [Zoe] e acum ca o panteră care se ghemuiește să sfîșie. C. PETRESCU, Î. II 193. Colosul, printr-o mișcare ce-i era obișnuită, sări repede ca o panteră pe umerii lui Criton. ANGHEL-IOSIF, C. L. 37.
pantéră s. f., g.-d. art. pantérei; pl. pantére
pantéră s. f., g.-d. art. pantérei; pl. pantére
PANTÉRĂ s. (ZOOL.; Felis pardus) leopard, (înv.) pardal, pardos.
PANTÉRĂ s.f. Mamifer carnivor de pradă din Africa și din Asia, cu blana gălbuie presărată cu pete inelate roșietice; leopard. [< fr. panthère].
PANTÉRĂ s. f. mamifer carnivor de pradă din familia felinelor, în Africa și Asia, agil și feroce, cu blană galben-roșcată presărată cu pete negre; leopard. (< fr. panthère)
PANTÉRĂ ~e f. 1) Mamifer exotic carnivor, foarte agil, de talie mare, având corp puternic și mlădios, coadă lungă și blană galbenă cu pete închise; leopard. ◊ ~ neagră specie de leopard cu blana neagră, care trăiește în insulele din Sud-Vestul Asiei. 2) Blană a acestui mamifer. 3) fig. Femeie rea, mânioasă și violentă. /<fr. panthere
panteră f. fiară sălbatică din genul pisicilor, are forma tigrului dar mai mică, trăiește în Azia și Africa: blana ei pestrițată cu negru e foarte căutată.
*pantéră f., pl. e (fr. panthère, it. pantéra, lat. panthéra, vgr. panthér, d. pân, tot, și ther, animal, feară. V. feară). Un animal felin puțin maĭ mic de cît tigru, dar tot așa de feroce și de îndrăzneț, cu blana galbenă pătată cu negru. – Pantera atacă și omu și se suĭe în arborĭ, ca și pisica. V. leopard, jaguar, pumă.
PANTE s. (ZOOL.; Felis pardus) leopard, (înv.) pardal, pardos.
PANTÉRĂ (< fr.) s. f. Numele sub care sunt cunoscute două specii de mamifere carnivore din familia felidelor, de mari dimensiuni, cu corp suplu și musculos: leopardul și jaguarul. Leopardul (Panthera pardus) trăiește în Africa și în ținuturile sudice ale Asiei; blana sa gălbuie prezintă rozete de pete de culoare negricioasă. Este foarte agil; atinge lungime de 2-2,5 m și până la 90 kg greutate. Jaguarul (Felis onca) trăiește pe un areal care se întinde din N Argentinei până în S S.U.A. Are un colorit asemănător leopardului, de care se deosebește prin modul de dispunere a petelor și prin constituția mai robustă. La ambele specii se întâlnesc ocazional exemplare melanice, numite p. negre. Deoarece în trecut p. au fost intens vânate pentru blană, sunt considerate specii periclitate, ocrotite prin lege.
panteră neagră expr. (deț.) țigan.

panteră dex

Intrare: panteră
panteră substantiv feminin