panglicar definitie

10 definiții pentru panglicar

PANGLICÁR, panglicari, s. m. (Fam.) Artist (de circ) care face scamatorii cu panglici. ♦ Epitet dat unui șarlatan, unui escroc, precum și unei persoane care vorbește mult și nu la obiect. – Panglică + suf. -ar.
PANGLICÁR, panglicari, s. m. Artist (de circ) care face scamatorii cu panglici. ♦ Epitet dat unui șarlatan, unui escroc, precum și unei persoane care vorbește mult și nu la obiect. – Panglică + suf. -ar.
PANGLICÁR, panglicari, s. m. Artist (de circ) care face scamatorii cu panglici; fig. șarlatan, escroc. N-avem oameni ce se luptă cu retoricele suliți în aplauzele grele a canaliei de uliți, Panglicari în ale țării, care joacă ca pe funii, Măști cu toate de renume din comedia minciunii? EMINESCU, O. I 150.
panglicár (fam.) s. m., pl. panglicári
panglicár s. m., pl. panglicári
PANGLICÁR s. v. escroc, hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan.
PANGLICÁR ~i m. 1) Artist de circ sau de bâlci care prezintă exerciții acrobatice ușoare; paiață; măscărici; comediant; saltimbanc; scamator. 2) fig. Persoană care se ține de înșelăciuni; șarlatan; coțcar; escroc; pehlivan. /panglică + suf. ~ar
panglicar m. 1. cel ce țese sau vinde panglici; 2. scamator (ce scotea panglici pe nas) și acrobat; 3. fam. șarlatan: panglicari în ale țării care joacă ca pe funii EM.
panglicár m. (d. panglică). Fabricant de panglicĭ. Scamator care scoate panglicĭ pe gură și pe nas orĭ din vre-un sac gol. Fig. Mare înșelător politic al poporuluĭ.
panglicar s. v. ESCROC. HOȚ. IMPOSTOR. ÎNȘELĂTOR. PUNGAȘ. ȘARLATAN. ȘNAPAN.

panglicar dex

Intrare: panglicar
panglicar substantiv masculin