pandoră definitie

6 definiții pentru pandoră

PANDÓRĂ, pandore, s. f. Instrument muzical cu coarde, asemănător cu lăuta, folosit în sec. XVI-XVII. – Din fr. pandore.
PANDÓRĂ, pandore, s. f. Instrument muzical cu coarde, asemănător cu lăuta, folosit în sec. XVI-XVII. – Din fr. pandore.
pandóră (instrument muzical) s. f., g.-d. art. pandórei; pl. pandóre
PANDÓRĂ s.f. Instrument muzical cu coarde ciupite, care se folosea mai ales în sec. XVI-XVII. [< fr. pandore, lat. pandura, gr. pandoura].
PANDÓRĂ s. f. vechi instrument muzical cu coarde ciupite, cu registru grav. (< fr. pandore)
pandora, instrument cu coarde ciupite din sec. 16-17, de registru (1) grav, având prin eclisele alcătuite din trei curburi paralele, o formă rar întâlnită. Între cordarul* așezat drept și jgheabul capului erau întinse 5-7 perechi de coarde.

pandoră dex

Intrare: pandoră
pandoră