*panacéĭe f., pl. eĭ și eĭe (lat. panacéa, d. vgr. panákeia, d. pân, tot, și ákos, medicament). Remediŭ universal (care vindecă toate boalele fizice saŭ morale). – E pleonazm a zice: panacee universală. Uniĭ zic panacéu n., pl. ee. V. catolicon.