palavrageală definitie

11 definiții pentru palavrageală

PALAVRAGEÁLĂ s. f. v. pălăvrăgeală.
PĂLĂVRĂGEÁLĂ, pălăvrăgeli, s. f. Faptul de a pălăvrăgi; vorbărie, trăncăneală, flecăreală, pălăvrăgit. [Var.: palavrageálă s. f.] – Pălăvrăgi + suf. -eală.
PALAVRAGEÁLĂ s. f. v. pălăvrăgeală.
PĂLĂVRĂGEÁLĂ, pălăvrăgeli, s. f. Faptul de a pălăvrăgi; vorbărie, trăncăneală, flecăreală, pălăvrăgit. [Var.: palavrageálă s. f.] – Pălăvrăgi + suf. -eală.
PALAVRAGEÁLĂ, palavrageli, s. f. Faptul de a palavragi; vorbărie, flecăreală. – Variantă: pălăvrăgeálă s. f.
PĂLĂVRĂGEÁLĂ s. f. v. palavrageală.
pălăvrăgeálă (fam.) (-lă-vră-) s. f., g.-d. art. pălăvrăgélii; pl. pălăvrăgéli
pălăvrăgeálă s. f. (sil. -vră-), g.-d. art. pălăvrăgélii; pl. pălăvrăgéli
PĂLĂVRĂGEÁLĂ s. v. flecăreală.
PĂLĂVRĂGEÁLĂ ~éli f. 1) v. A PĂLĂVRĂGI. 2) Discuție fără rost, lipsită de importanță. /a pălăvrăgi + suf. ~eală
PĂLĂVRĂGEA s. flecăreală, flecărie, flecărire, flecărit, limbuție, pălăvrăgire, pălăvrăgit, sporovăială, sporovăire, sporovăit, tăifăsuială, tăifăsuire, tăifăsuit, trăncăneală, trăncănit, vorbăraie, vorbărie, (livr.) locvacitate, logoree, (reg.) pălăvăcăială, pălăvrăgitură, pălăvrit, trancana, treanca-fleanca, (Mold.) leorbăială, (prin Munt.) procovanță, (Transilv.) stroncănire, (fig.) clănțăneală, dîrdîială, dîrdîit. (Lăsați ~!)

palavrageală dex

Intrare: pălăvrăgeală
pălăvrăgeală substantiv feminin
  • silabisire: -vră-
palavrageală