Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 696036:

PALATÍN2 (< fr.; {s} lat. palatum „cerul gurii”) adj. Care aparține palatului1. ◊ Boltă p. = boltă. ◊ Văl p. = porțiune musculară care continuă, în partea posterioară a cavității bucale, bolta p. și care se termină cu o prelungire, numită uvulă. ◊ Os. p. = os pereche care completează partea posterioară a palatului. ◊ Apofiza p. = una dintre apofizele maxilarului superior.

Palatin dex online | sinonim

Palatin definitie