palașcă definitie

9 definiții pentru palașcă

PALÁȘCĂ, pălăști, s. f. (Înv. și reg.) Geantă de piele care se poartă la șold. ♦ Cartușieră. – Din tc. palaska, ngr. paláska.
PALÁȘCĂ, pălăști, s. f. (Înv. și reg.) Geantă de piele care se poartă la șold. ♦ Cartușieră. – Din tc. palaska, ngr. paláska.
PALÁȘCĂ, pălăști, s. f. (Învechit și popular) Geantă de piele (care se poartă la șold). Palașca cu zapisul pe care-l dedese Adam diavolului, cînd ne-a vîndut pe noi, era după gîtul lui Sarsăilă. PAMFILE, S. V. 143. ♦ Cartușieră.
paláșcă (înv., reg.) s. f., g.-d. art. pălắștii; pl. pălắști
paláșcă s. f., g.-d. art. pălăștii; pl. pălăști
PALÁȘCĂ s. v. cartușieră.
paláșcă (pălắști), s. f.1. Corn de praf de pușcă. – 2. Cartușieră. – 3. Tașcă, geantă incrustată. – Var. păleașcă. Mr., megl. pălașcă. Mag. palaszk (Gáldi, Dict., 149) sau tc. palaska (Tiktin), cuvinte care duc la sl. ploskva › ploscă, cf. ngr. παλάσϰα, bg. palaska, sb., cr. palačka.
paláșcă f., pl. ște, șce și pălăștĭ, șcĭ (turc. [bg. ngr.] paláska, d. ung. palaszk, care vine d. vsl. ploskva, ploscă; sîrb. palacka. Șcă supt infl. luĭ tașcă. V. ploscă). Olt. Cartușieră saŭ geantă soldățească.
palașcă s. v. CARTUȘIERĂ.

palașcă dex

Intrare: palașcă
palașcă substantiv feminin